1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Platforma Moldovenească.
3. Vârsta: Sarmațian inferior (Buglovian).
4. Sinonimie: “Toltry-Kalkes” (Simionescu, 1899, citat de Simionescu, 1909, p. 139, nota 2); “Calcaruri de Stânca” (Simionescu, 1902, p. 140); “calcaruri de Stânca” (Simionescu, 1909, idem, p. 140); “calcare recifale cu serpule şi briozoare” (Saulea, 1965, coloana litologică pe Harta Geologică 1:200,000, foaia 7-Ştefăneşti); “calcare cu Serpula” (Saulea, 1966a, p. 11); v. fișa “Biohermele cu Serpula”. Alte sinonime: Miodoborii, Calcar de Boguttzk (Văscăuţanu, în Macovei et al., 1956, p. 87).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Localitatea Stânca, pe malul Prutului, la nord de Ştefăneşti, jud. Botoşani (Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 7-Ştefăneşti, caroul b1); (ii) Coline calcaroase, răzleţe pe o distanţă de 26 km; sunt traversate de Prut la nord de Stânca; formează creste fără vegetaţie. La vest de Prut se extind între Liveni şi Ştefăneşti şi în continuare spre nord pe foaia 1-Darabani. Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 7-Ștefănești, carourile a1, b1 (Saulea, 1965, 1966a); foaia 1-Darabani, caroul d4 (Popescu et Bratu, 1966; Saulea, 1966).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Calcare cu aspecte variate: compacte, nefosilifere, nestratificate ori cu abundente tuburi de viermi (Serpula), impresiuni de Cardium, rare gasteropode. Subordonat apar briozoare. Lumaşelele sunt cimentate cu sparit fibros şi sunt încrustate cu tuburi de Serpula. Simionescu (1909, idem, p. 140-145) descrie diverse aspecte ale calcarelor în diferite iviri. Saulea (1966a, p. 11) arată că la Stânca Ştefăneşti calcarul este în cea mai mare parte compact, complet diagenizat şi doar pe alocuri se văd tuburi de Serpula formând mănunchiuri strânse.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Simionescu (1902, p. 140; Simionescu (1909, idem, p. 139-148). (ii) v. Sinonimii.
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu marne tari, fosilifere, de vârstă bugloviană. În N, între Crasnalenca şi Mitoc, calcarele alb-gălbui, friabile ce apar ca intercalaţii lenticulare în marnele albe conţin alături de fauna din marne şi tuburi de Serpula, vierme tubicol care va constitui componentul caracteristic al faciesului recifal al Buglovianului, care se va dezvolta către sud, pe teritoriul foii Ştefăneşti.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Serpula gregaris, Carium, Modiola, Mohrensternia, Hydrobia, Trochus, briozoare.
10. Mediul depoziţional: Marin, favorabil formării unor bioherme cu organisme sesile (viermi tubicoli, briozoare) asociate cu bivalve.
11. Corelări:
Literatura citată
Macovei, G., Atanasiu, I., Codarcea, A., Dumitresco, I., Filipesco, M., Grigoraş, N., Jekelius, E., Kräutner, Th., Macarovici, N., Mateesco, St., Mrazec, L., Murgeanu, G., Paucă, M., Popesco, Gr., Popesco-Voiteşti, I., Preda, D.M., Protesco, O., Simionesco, I., Stefănesco, D., Streckeisen, A., Văscăuţanu, Th., 1956, Roumanie. In: P. Pruvost (ed.) Lexique Stratigraphique International. Europe. Fasc. 13a, 119 p.
Popescu Ileana, Bratu Elena, 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 1-Darabani.
Saulea Emilia, 1965, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 7-Ştefăneşti.
Saulea Emilia, 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 1-Darabani. Notă explicativă, 16 p.
Saulea Emilia, 1966a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 7- Ştefăneşti. Notă explicativă, 17 p.
Simionescu I., 1902, Constituţia geologică a ţărmului Prutului din nordul Moldovei. Publ. Fond Adamachi, 7, 27-53.
Simionescu I., 1909, Asupra calcarurilor sarmatice din nordul Moldovei. AN, 2, 139-148.