1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor. Dolomitele Inferioare reprezintă membrul inferior al Formaţiunii de Crişul Repede; (iii) Apusenidele Nordice – Unitatea de Bihor.
3. Vârsta: Anisian.
4. Sinonimie: “les Dolomies inférieures” (Patrulius, 1976, p. 50); “dolomitele inferioare” (Patrulius, în Ianovici et al., 1976, p. 127); “Lower Dolomites” (Patrulius, în Patrulius et al., 1971, p. 34; 1979, p. 3; Bleahu et al., 1981, p. 9); “Dolomit inferior” (Bordea et al., 1986, pe Harta geologică 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i); Valea Şoimului, afluent drept al Crişului Repede, la Bucea, jud. Bihor (Patrulius, în Patrulius et al., 1971, fig. 4 la p. 57) şi pe Harta geologică 1:50,000, foaia 41a-Remeţi; (ii) Harta geologică 1:50,000, foile 40b-Zece Hotare (Bordea et al., 1986), 40d-Meziad (Bordea et al., 1990; 1992), 41a-Remeţi (Patrulius et al., 1973); (ii) Harta geologică 1:200,000, foaia 9-Șimleul Silvaniei, carourile c2, c3, d2; Harta geologică 1:50,000, foile 40b-Zece Hotare, 40d-Meziad, 41a-Remeţi In fundamentul bazinului neogen al Borodului Dolomitele Inferioare, grosiere, cu ciment de anhidrit, au 100 m grosime;
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Acest membru inferior al Formaţiunii de Crişul Repede, cu grosimi de până la 100 m, are partea inferioară stratificată în lespezi decimetrice şi are textură mai fină decât restul stivei. Prezenţa stratificaţiei face distinţia faţă de Dolomitele Superioare care sunt masive şi au textură grosieră. Dolomitele, cenuşiu deschis-gălbui conţin uneori intercalaţii de calcare micritice de culoare închisă în care se găsesc pseudomorfoze după gips. In Valea Boiului, la sud de Valea Crişului Repede, partea bazală a Dolomitelor Inferioare constă din dolomicrite marnoase, stratificate, care sugerează tranziţie continuă de la Şisturile de Werfen către dolomitele masive care urmează în succesiune (Patrulius, în Patrulius et al., 1971, p. 39). Dolomitele Inferioare au 40 m grosime în zona Butan-Oradea, iar în zona Bratca-Sohodol abia ating câţiva metri grosime ori chiar lipsesc (Patrulius, în Patrulius et al., 1971, p. 37). In estul Pădurii Craiului (Bucea-Remeţi) au 80-200 m grosime.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) v. Sinonimie.
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Formaţiunea de Werfen. Contactul este vizibil în Cheile Albacului (Bleahu et al., 1981, p. 72 şi pe Harta geologică 1:50,000, foaia 56d-Avram Iancu). Limita superioară este la contactul cu Calcarul de Bucea.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional: Mediu marginal-marin restrictiv.
11. Corelări: După Patrulius (1976, p. 50) Dolomitele Inferioare sunt comparabile cu Dolomitul de Gutenstein din Alpi.
Literatura citată
Bleahu M., Bordea S., Lupu M., Ştefan A., Patrulius D., Panin Ştefana, 1981, The structure of the Apuseni Mountains. Carp.-Balkan. Geol. Assoc., XII Congr., Bucharest, Romania, Guidebook Series no. 23, 106 p.
Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., Costea C., 1986, Harta geologică scara 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare.
Bordea S., Mantea G., Bordea Josefina, Marinescu Fl., Stanciu L., Tomescu Camelia, Ştefănescu M., Panin Ştefana, Popescu A., Bleahu M., 1990, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia Meziad (pregătire). Raport Fond Geologic I.G.R.
Bordea S. et al., 1992, Harta geologică scara 1:50,000, foaia Meziad (pregătire). Raport Fond Geologic I.G.R.
Bordea S. et al., 1992, Harta geologică scara 1:50,000, foaia Meziad (definitivă). Raport Fond Geologic I.G.R.
Dimitrescu R., Bleahu M., Lupu M., 1977, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 56d-Avram Iancu.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Patrulius D., 1976, Les formations mésozoïques des Monts Apuseni Septentrionaux: Corrélation chronostratigraphique et faciale. ). Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol., 20, 1, 49-57.
Patrulis D., Bleahu M., Popescu Ileana, Bordea S., 1971, Guidebook to excursions of the IInd Triassic Coll. Carpatho-Balkan Assoc., 5-15 Sept. 1971. The Triassic formations of tha Apuseni Mountains and of the East Carpathian Bend, 86 p.
Patrulius D., Bleahu M., Popescu Ileana, Bordea S., 1971, The Triassic formations of the Apuseni Mountains and of the East Carpathian Bend. Guidebook to excursions, IInd Triassic Coll., Carpatho-Balkan Assoc. 86 p.
Patrulius D., Popa Elena, Cîmpeanu Şt., Orăşanu Th., 1973, Harta geologică a României, scara 1:50.000, foaia 41a-Remeţi.
Patrulius D., Antonescu E., Baltres A., Bleahu M., Bordea S., Dumitrică P., Gheorghian Doina, Iordan Magdalena, Panin Ştefana, Popa Elena, Popescu Ileana, Tomescu Camelia, Bordea Josefina, Mantea G., Mirăuţă Elena, 1979a, Studiul biostratigrafic şi petrologic al formaţiunilor triasice din pânzele de Codru (Munţii Apuseni) pentru stabilirea de repere paleontologice şi litologice în vederea corelărilor tectono-faciale. Raport Fond Geologic I.G.R.
Patrulius D., Bleahu M., Antonescu E., Baltres A., Bordea S., Bordea Josefina, Gheorghian Doina, Iordan Magdalena, Mirăuţă Elena, Panin Ştefana, Popa Elena, Tomescu Camelia, 1979b, The Triassic formations of the Bihor Autochton and Codru nappe-system (Apuseni Mountains). III-d Triassic Coll., Carpatho-Balkan Geol. Assoc., 2-7 October 1979, Guidebook to Field trip.