Brecia de Cosmina

Descarca / Imprima

1.  Statutul numelui: Valid.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Carpații Orientali - Cuvertura posttectogenetică a Pânzei de Tarcău şi umplutura mio-pliocenă a Avanfosei  Carpatice.

3.  Vârsta: Badenian mediu = Wieliczian.

4. Sinonimie: Sinonime  vechi: “formaţiunea cu sare“ (Mrazec şi Teisseyre, 1902; 1907); “formaţiunea saliferă“ (Teisseyre, 1907; Macovei, 1916); “formaţiunea cu masive de sare“ (Popescu-Voiteşti, 1916); “Brecie de Cosmina“ (Popescu, 1951, p. 6); “orizontul breciei sării cu masive de sare = Brecia de Pietrari “ (Olteanu, 1951); “orizontul breciei cu masive de sare“ (Stoica, 1958). Sinonime noi: “complexul cu sare şi gips“ (Grujinschi, 1972); “Formaţiunea Evaporitică“ (Săndulescu et al., 1980).

5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Holostratotip: Valea Cosminei. Parastratotipuri: Valea Lupei la Brebu, Valea Infundată, afluent drept al râului Slănic, la nord de oraşul Slănic Prahova; Valea Turburea, afluent stâng al râului Slănic, la sud de salina Slănic; (ii) Subcarpaţii Munteniei. Apare figurată sub denumirea de “brecia sării cu masive de sare“, pe aceleaşi hărţi ca şi unitatea litostratigrafică subjacentă (Tuful de Slănic). Gradul de accesibilitate la aflorimente: accesibil la aflorimentele holo şi parastratotipurilor (drumuri regionale şi comunale); Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 35-Tîrgoviște, caroul a4 (Murgeanu et al., 1968a; Patrulius et al., 1968); Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 129b-Slănic (Prahova) (Săndulescu et al., 1990).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii):   La holostratotip: Brecia de Cosmina este o brecie sedimentară cu o “matrice marnoasă argiloasă, nisipoasă, micacee, cenuşie, de obicei bituminoasă şi sărată în care stau componentele dese de mărimi variabile“ (Popescu, idem, p. 5). Clastele din matrice sunt  gresii eocene, argile verzi şi marne cenuşii din Formaţiunea de Pucioasa, şisturi disodilice, marno-calcare, tufuri, şisturi cristaline şi foarte rar arcoze de roci granodioritice. Spre bază formaţiunea cuprinde intercalaţii de marne cu globigerine şi nisipuri brune. In Valea Lupei brecia conţine intercalaţii de eplite negricioase şi bancuri de gipsuri. La Valea Infundată succesiunea este constituită din alternanţe de brecii, marne, nisipuri şi filme de tufite. La Valea Tulburea Brecia de Cosmina este constituită din alternanţe de brecii şi pelite şi conţine bancuri de gips. In Brecia de Cosmina sunt cantonate lentilele şi masivele de sare gemă de la Telega, Cosmina, Slănic Prahova, Trestioara. Formaţiunea are o grosime variind între 200 şi 300 m.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): Popescu (idem, p. 7-12).    

8. Limite: Limita inferioară este de tranziţie atunci când Brecia de Cosmina urmează Tufului de Slănic în zonele axiale ale unor sinclinale. Acolo unde stă peste diferiţi termeni ai Molasei de Doftana sau peste depozite paleogene de pe flancurile sinclinalelor, contactul bazal este de eroziune. Limita superioară, la contactul cu Sisturilr cu Radiolari, este de tranziţie.               

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Conţinutul fosilifer este foarte sărac: resturi de corali, pecteni mici, ostrei (Pilide, 1877, citat de Grujinschi, idem; Iorgulescu, 1953).        

10. Mediul depoziţional: Mediu lagunar (lagună sau sistem de mici bazinete) în care se acumulau evaporite cu tranziţie laterală la conuri de dejecţie care acumulau sedimente grosiere transportate de paleorâuri (Grujinschi, idem). Materialul detritic era transportat de curenţi slabi orientaţi SSE-NNV.

11. Corelări: Brecia de Cosmina este corelabilă cu Tuful de Slănic (în Subcarpaţii Moldovei) şi cu Membrul de Ocna Dejului (din Transilvania).

                                                                      Dr. ing. Mariana Mărunţeanu, Ion Petcu

 

Literatura citată

Grujinschi C., 1972, Studiul complexului Gresiei de Tarcău. Rezumatul Tezei de doctorat. Univ. Bucureşti, 47 p.

Iorgulescu T., 1953a, Contribuţii la studiul micropaleontologic al Miocenului superior din Muntenia de est (Prahova şi Buzău). AN, 26, 5-222.

Iorgulescu T.,1953b, Notă preliminară asupra rezultatelor micropaleontologice obţinute în profilele normale urmărite în Jud. Prahova, Dâmboviţa, Argeş şi Vâlcea. D. S. Inst. Geol., 37, 93-106.

Macovei G., 1916, Asupra vârstei formaţiunii salifere subcarpatice. D. S. Inst. Geol.,  5, 33-54.

Mrazec L., Teisseyre W., 1902, Aperçu géologique sur les formations salifères et les gissements de sel en Roumanie. Monit. Inst. Pétrol. Roum., 3, 38-47. Bucureşti.

Mrazec L., Teisseyre W., 1907, Esquisse téctonique des Subcarpathes de la vallée de Prahova. Congr. Int. du Pétrole, III,1, 1-15. Bucureşti.

Murgeanu G., Patrulius D., Gherasi N., Ghenea N., Ghenea Ana, 1968a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 35-Tîrgovişte.

Olteanu F., 1951,  Observaţiuni asupra “Breciei sării” cu masive de sare din regiunea mio-pliocenă dintre R.Teleajen şi P.Bălăneasa (cu privire specială pentru regiunea Pietraru-Buzău, D. S. Inst. Geol., 32, 12-18. 

Patrulius D., Ghenea N., Ghenea Ana, Gherasi N.,1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 35-Tîrgovişte, 59 p.

Popescu Gr., 1951, Observaţiuni asupra “breciei sării” şi a unor masive de sare din zona paleogenă-miocenă a jud. Prahova. D. S. Inst. Geol., 32, 3-12.

Popescu-Voiteşti I., 1916, Asupra prezenţei Tortonianului fosilifer în zona flişului Subcarpaţilor Meridionali, cu consideraţiuni asupra vârstei Saliferului în general. D. S. Inst. Geol., 5, 118-120.

Săndulescu M., Micu M., Popescu B., 1980, La structure et la paléogeographie des formations miocènes des Subcarpathes Moldaves. A.G.C.P., Congr. IX, Tecton., 184-197, Kiew.

Săndulescu M., Constantin P., Popescu O., 1990,  Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 80b-Slănic (Prahova). Raport, F. G.

Stoica C., 1958, Aperçu sur la microfaune tortonienne de  Crivineni (Buzău). C. R. Séances I.G.R., 36, 27-29.

Stoica C., 1958, Asupra microfaunei tortoniene de la Crivineni (Buzău). C. R. Séances I.G.R., 31-36, 27-29.

Teisseyre W., 1907, Über die Beziehungen zwischen der Tektonik der Karpathen und ihrer Vorländer. Kosmos, 32, 393-402. Lemberg.

Teisseyre W., 1907a, Zur Geologie der Bacau'er Karpathen. Jahrb. d. k. k. geol. RA, Wien, 47, 567-736.

Teisseyre W., 1907b, Beiträge zur Neogen-Molluskenfauna Rumäniens. AN, 1, 215-310.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000