1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formaţiunii de Bârnova-Muntele; (iii) Platforma Moldovenească.
3. Vârsta: Basarabian.
4. Sinonimie: pro parte“Argilele cu Mactra macarovici” (Jeaurenaud, 1971, citat de Grasu et al., 2002, p. 270); ”Argilele şi nisipurile de Vlădiceni“ (Grasu et al., ibidem); “Membrul de Vlădiceni” (Ionesi et al., 2005, p. 323).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Cariera Vlădiceni-Dealul Blănarului, lângă Iaşi (v. harta geologică în Grasu et al., idem, fig. 125 la p. 255); (ii) Baza formaţiunii este la cota 107; Harta geologică 1:200,000, foaia 14-Iaşi, caroul b3 (Saulea, 1966; Săndulescu et Bratu, 1966).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Cu o grosime de circa 200-250 m, “succesiunea începe cu argile, siltite şi nisipuri fine, de culoare gălbuie, în care se observă frecvent cristale de gips; la circa 100 m intervine un pachet de cca 1 m de argile vinete, fin stratificate; între 110 şi 115 m apar din nou argile cu silturi şi nisipuri fine gălbui, după care începe să crească frecvenţa intercalaţiilor nisipoase cu grosimi de 8-10 m; la cca 145 m altitudine absolută ele conţin mactre mici; limita cu Nisipurile şi Argilele de Bârnova este mai greu de stabilit. Ca structuri interne, în intercalaţiile nisipoase, se pot observa laminaţii plan paralele şi încrucişate; uneori se observă ripple nisipoase asimetrice, cu înălţimi centimetrice (2-3 cm), drapate cu siltite” (Grasu et al., idem, p. 270). După Ionesi et al. (ibidem) grosimile sunt de 170-180 m.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Ionesi et al. (1996, citaţi de Grasu et al., ibidem); (ii) Grasu et al. (idem, p. 270-272); Ionesi et al. (2005, idem, p. 323-324).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Argilele cu Cryptomactra. Limita superioară este la contactul “mai greu de stabilit” cu Nisipurile de Bârnova (Grasu et al., idem, fig. 126 la p. 257).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Grasu et al. (idem, Tab. 110 la p. 271) prezintă asociaţia macrofaunistică cu Mactra tapessoides, M. podolica, M. caspia, M. sinzowi, M. orbiculata, Congeria var. sp., Unio moldavicus, Melanopsis sinzowi, Hydrobia ventrosa, Neritina div. sp.
10. Mediul depoziţional: Slab salmastru dovedit de fauna cu Mactre mici şi Congerii (Grasu et al., idem, p. 270).
11. Corelări:
Literatura citată
Grasu C., Brânzilă M., Miclăuş Crina, Boboş I., 2002, Sarmaţianul din sistemul bazinelor de foreland ale Carpaţilor Orientali. Ed. Tehnică, 407 p.
Ionesi I., Ionesi Bica, Lungu A., Roşca V., Ionesi V., 2005, Sarmaţianul mediu şi superior de pe Platforma Moldovenească. Ed. Acad., 558 p.
Jeanrenaud P., 1971, Harta geologică a Moldovei Centrale dintre Siret şi Prut. An. șt. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, Geol., Geogr., 17, 65-77.
Saulea Emilia, 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 14-Iaşi. Notă explicativă, 24 p.
Săndulescu Jana, Bratu Elena, 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 14-Iaşi.