Argilele cu Cryptomactra

1.  Statutul numelui: Formal.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii):    (ii) Membrul de Baimaclia, situat în bază (Ionesi et al., 2005, p. 219); (iii) Platforma Moldovenească.

3. Vârsta: Basarabian inferior + prima parte a Basarabianului superior (Bassarabian superior, cf. Brânzilă, 2000, p. 95).     

4.  Sinonimie: “argile sarmatice “ (Simionescu, 1927); “orizontul inferior cu argile vinete al “paturilor sarmatice “ (Simionescu, 1903); “Argilele de la Ungheni” (Văscăuţanu, 1929, p. 86); “argile  bazale” (Simionescu, 1903 şi David , 1916, 1922, citaţi de Ionesi et  al., 2005, p. 205); ”orizontul argilelor de Ungheni” (Oncescu, 1957, p. 25); “Argilele cu Cryptomactra” (Grasu et al., 2002, p. 253); “păturile cu Cryptomactra “ (Preda et Saulea, 1948). Toate citările de mai sus din Grasu et al., idem, p. 253 + 254; “argilele cu Cryptomactra” (Brânzilă, ibidem); “Formaţiunea cu Cryptomactra” (Ionesi et al., ibidem).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Ungheni, malul stâng al Prutului, amonte de pod (Republica Moldova), la 500-600 m spre nord de calea ferată (Văscăuţanu, 1929, p. 85; Ionesi et al., idem, p. 225, fig. 31). Aflorimentul a dispărut sub alunecări de teren. Ionesi et al. (2005, p. 206) indică un lectostratotip la Santa Mare (Pârâul Roşu) precum şi Cariera Vlădiceni-Iaşi care deschide partea superioară a formaţiunii şi contactul cu formaţiunea acoperitoare. Cariera Vlădiceni este situată în partea de SE a oraşului Iaşi (în partea nordică a Dealului Blănarului), jud. Iaşi; (ii) Formaţiunea este extinsă în perimetrul Nord Cotnari - Sud Soroca – Cahul - Bârlad (v. hartă în Ionesi et al. (2005, p. 206 şi figura 24). De la paralela localităților Todireni-Ranghileşti - Santa Mare (în nord), formațiunea se extinde spre vest, la Flămânzi - Târgu Frumos; spre est trec în Republica Moldova; spre sud de valea Bahluiului ajung la Bârnova - Mogoşeşti, Voineşti, Sineşti, Madarjac, toate în judeţul Iaşi; harta geologică în Grasu et al., idem, fig. 125 la p. 255; harta geologică în Ionesi et al. (idem, p. 206 și figura 24). Harta geologică a României, 1: 200,000, foaia 14-Iaşi, caroul a4 (Saulea, 1966; Săndulescu et Bratu, 1966).

6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Văscăuțanu (ibidem) “păturile de argilă de la Ungheni nu trec de 5-6 m… se pot deosebi două orizonturi deosebite din punct de vedere al stratificaţiunii la bază stau argile fine unsuroase, albastru-verzui, în cari numai rarele intercalaţiuni de argilă nisipoasă sau nisip fin feruginos, cel mult de 2-3 cm grosime, ne mai indică stratificaţia lor în pături orizontale. Spre partea superioară a zăcământului, argila devine din ce în ce mai şistoasă, până când trece în şisturi fin stratificate şi sfărâmicioase, totodată fiind şi mai desalinată.” (ii) După Ionesi et al. (ibidem) Argilele cu Cryptomactra au sub 250 m grosime, sunt omogene litologic şi faunistic şi au extindere regională mare.

In Cariera Vlădiceni este deschisă partea terminală a formaţiunii, pe o grosime stratigrafică de 70 m. Litologia este constituită din silturi argiloase şi argile siltice illitice, cu un conţinut de 10-15% carbonaţi. In carieră se observă strate cenușii-albăstrui sau gălbui, de până la 20 cm grosime, separate de intercalaţii nisipoase ori siltice. Rare intercalaţii nisipoase ating până la 20 cm grosime. Partea inferioară a formaţiunii este cunoscută din forajul Comarna. Grosimea formaţiunii este estimată la 320 m. Spre nord (Alexandru cel Bun) în argile este prezentă o intercalaţie de nisipuri micacee, foarte fine, gălbui-cenuşii, de 10-12 m grosime. Această intercalaţie se extinde pe 5 km, până la Vlădiceni. După Brânzilă (idem, p. 95, 98-99) formațiunea are o grosime de 70-75 m (între cotele +40 şi +115 m), și succesiunea este continuă. După autorul citat “In primii 15 m argilele apar în strate cu grosimi variabile, de la câţiva centimetri la 15-20 cm, separate de lamine siltice sau nisipoase. Culoarea lor este vânătă-albăstruie. Fosile sunt extrem de puţine. Urmează o intercalaţie nisipoasă în grosime de 15-20 cm, după care, pe o grosime de 40-45 m, argilele capătă o nuanță ușor gălbuie cu intercalații subțiri de nisipuri cenușii. In acest interval fosilele sunt destul de numeroase. La partea superioară a carierei predomină argilele cenușii fin stratificate. La altitudinea de 107 m, litologia se schimbă prin apariția de argile siltice gălbui cu nisipuri fine. Aici apar ultimele exemplare fosile ale taxonului Cryptomactra pesanseris (May). In cuprinsul Platformei Moldovenești Argilele cu Cryptomactra ating o grosime de 320 m”.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Văscăuțanu (1929, p. 86). Kolesnikov (1935, citat de Brânzilă, 1997, p. 134); (ii) Grasu et al. (idem, p. 253-268) citează o lungă listă de contribuţii; Ionesi et al. (idem, p. 205-259).

8.  Limite: Limita inferioară este probabil la contactul cu Argilele de Darabani-Mitoc volhiniene sau cu Calcarul de Zlătnoaia de la partea superioară a acestuia (cf. Brânzilă, 2000, idem, Fig. 2 la p. 99), basarabiene. Limita superioară este la contactul cu Argilele şi nisipurile de Vlădiceni (membru al Nisipurilor de Bârnova).

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) bivalve (Cryptomactra pesanseris, Obsoletiforma, Mactra); v. Tabelul 100, în Grasu et al. (idem, p. 256). In profilul carierei Vlădiceni, la altitudinea +60 m, o intercalaţie lenticulară de nisipuri slab cimentate, groasă de 30 m, conţine o faună abundentă care constituie o acumulare lumaşelică cu 20 taxoni între care: Plicatiforma fittoni, P. plicatofittoni, Obsoletiforma barboti, O. michailowwi, O. sarmatica, Mactra vitaliana, M. fabreana, M. podolica ovata, M. naviculata, Cryptomactra pesanseris, Topes gregorius gregorius, Solen subfragilis, Musculus sarmatiens, Unio moldavicus, Hydrobia elongata, H. ventrosa, H. stagnalis, Phoca (Brânzilă, 2000, idem, p. 98); (ii) Biozona Plicatiforma fittoni, M. fabreana. Această faună se situează la 230 m deasupra bazei şi la 47 m sub limita superioară a formaţiunii.

10. Mediul depoziţional: Marin, salmastru.

11. Corelări: