1. Statutul numelui: Formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Cuprinde nivelul Conglomeratelor de Hudeşti, Calcarul de Eşanca, Calcarul de Pădureni, Calcarele argiloase şi marnele de Zlătunoaia, Nisipurile de Velniţa, de Eşanca, de Stâlpu Ciobanului, Biohermele cu Serpula; (iii) Platforma Moldovenească.
3. Vârsta: Buglovian superior-Volhinian (Ionesi, 1994, p. 35). Partea de sub Calcarul de Eşanca aparţine Buglovianului superior.
4. Sinonimie: “Argilele de Viişoara-Mitoc “ (Ionesi et al., 1979ms, din Grasu et al. 2002, p. 234); “Argilele bentonitice de Darabani-Mitoc “ (Ionesi et Ionesi, 1981, fig. 1); ”Les argiles de Darabani-Mitoc” (Ionesi et Ionesi, 1982, p. 31); “Argilele de Darabani-Mitoc “ (Grasu et al., ibidem).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Hudeşti, p. Harabagiu (Ionesi et Băcăuanu, 1985, p. 60, fig. 1); (ii) Ivancăuţi, Rădăuţi şi spre est (Ionesi, idem, p. 37); pe Prut, între Mitoc şi Ştefăneşti sunt prezente bioherme cu Serpula; harta geologică în (Grasu et al., idem, fig. 113 la p. 234). Harta geologică a României, 1: 200,000, foaia 1-Darabani, carourile d2, d3 (Saulea, 1966; Popescu et Bratu, 1966).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Argile bentonitice cu intercalaţii centimetrice şi milimetrice de bentonite şi agregate de cristale de gips. Intercalaţii de nisipuri şi pietrişuri (16 m grosime la Ivancăuţi; 8-10 m la Hudeşti) care conţin galeţi de calcare cenomaniene şi de roci din fliş. Grosimea formaţiunii este de 100-110 m. Pe Prut, între Mitoc şi Ştefăneşti (în foraje şi spre sud până la Iaşi) sub Calcarul de Eşanca sunt prezente lentile de până la 2 km lungime, 50-100 m lăţime şi 40-60 m înălţime, de calcare biohermale cu Serpula, briozoare, bivalve, foraminifere (Calcarul de Pădureni)( Ionesi, idem, p. 37).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Ionesi et Ionesi (idem); (ii) Ionesi et Băcăuanu, idem, p. 59; Ionesi, ibidem, și fig. 10; Grasu et al., idem, p. 234).
8. Limite: Limita inferioară la contactul cu Tuful de Hudeşti. La est de Rădăuţi formaţiunea este transgresivă pe marne şi calcare algale badeniene. Limita superioară este marcată de contactul cu sol cuaternar.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Foraminifere (Cibicides, Quinqueloculina, Elphidium etc). In lentilele de calcare cu Serpula sunt prezente briozoare, bivalve, gasteropode, foraminifere (Ionesi, idem, p. 37). Grasu et al. (idem, Tab. 76 la p. 232) dau lista de macrofaună din Argilele de Darabani-Mitoc. Sub Calcarul de Eşanca, la Darabani, argilele conţin oase de vertebrate.
10. Mediul depoziţional: Marin.
11. Corelări: Biohermele cu Serpula sunt corelabile cu Calcarul de Pădureni (Ionesi, idem, p. 39).
Literatura citată
Grasu C., Brânzilă M., Miclăuş Crina, Boboş I., 2002, Sarmaţianul din sistemul bazinelor de foreland ale Carpaţilor Orientali. Ed. Tehnică, 407 p.
Ionesi L., 1994, Geologia unităţilor de platformă şi a orogenului nord-dobrogean. Ed. Tehnică, 280 p.
Ionesi L., Ionesi Bica, 1982, Contributions à l'étude du Bouglovien d'entre Bașeu et Prut (Plateforme Moldave). An. șt. Univ. Al. I. Cuza, Iași, Geol., Geogr., 28, 29-38.
Ionesi L., Băcăuanu V., 1985, The Hudeşti Conglomerates and their paleogeographical significance. An. șt. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, Geol., Geogr., 31, 59-62.
Ionesi L., Ionesi Bica, 1981, Date noi asupra Sarmaţianului din partea nord-estică a Platformei Moldoveneşti (Regiunea Hudeşti - Mitoc). Mem. Secţ. șt. Acad. Rom., 6, 1.
Popescu Ileana, Bratu Elena, 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 1-Darabani.
Saulea Emilia, 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 1-Darabani. Notă explicativă, 16 p.