1. Statutul numelui: Propus.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Carpații Orientali - Pânza Subcarpatică (Digitaţia Măgireşti-Perchiu).
3. Vârsta: Eggenburgian (=Miocen inferior, Burdigalian inferior).
4. Sinonimie:
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Nu dispunem de informaţii directe; (ii) Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 21-Bacău, caroul c3 (Dumitrescu et al., 1968, 1970a); Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 81a-Târgu Ocna (Săndulescu et al., 1998).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Nu dispunem de informaţii privind secţiunea tip. După Olteanu (1958, Tabel sinoptic după pag. 403) Arcoza de Căsoasa are o grosime de 100 m.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) Olteanu (ibidem).
8. Limite: Limita inferioară, la Târgu Ocna, este la contactul cu Menilitele Superioare, după Olteanu (ibidem). Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Tescani, ottnangiană (=Burdigalian).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Arcoza de Căsoasa se corelează, probabil, cu Gresia de Condor din Vrancea. Ea a fost corelată şi cu gresiile calcaroase, cenuşii, feldspatice, grosiere, gradate, cu fragmente cărbunoase, situate la partea superioară a stivei Formaţiunii Salifere Inferioare (Mirăuţă et Mirăuţă, 1964c, p. 139 şi planşa 2) din partea extenă a Pânzei Cutelor Marginale din zona Almaş-Crăcăoani. Olteanu (ibidem) corelează Arcoza de Căsoasa cu Conglomeratele de Pietricica şi cu Conglomeratele de Pleşu, precum şi cu Stratele de Borzeşti şi cu Conglomeratele de Brebu.
Literatura citată
Dumitrescu I., Mirăuţă O., Săndulescu M., Ştefănescu M., Bandrabur T., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 21-Bacău.
Dumitrescu I., Săndulescu, M., Mirăuţă, O., Bandrabur, T., 1970a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 21-Bacău, Nota explicativă 74 p.
Mirăuţă O., Mirăuţă Elena, 1964c, Faciesurile și tectonica molasei miocene din anticlinalul fals Almaşu (N. Piatra Neamţ). D. S. Inst. Geol., 49, 2, 137-146.
Olteanu F., 1958, Depresiunea subcarpatică între văile Ozanei (Pârâul Neamţului) și Buzăului. AN, 31, 377-403.
Săndulescu M., Bădescu D., Popescu O., Băceanu I., 1998, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 81a-Tg. Ocna. Raport.