1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Chattian.
4. Sinonimie: “Stratele de Cuzăplac” (Moisescu, 1975b, p. 138, pentru “Orizontul argilelor roşii” al Stratelor de Zimbor, cf. Rusu, 1977, p. 141); “Stratele de Cubleşu” (Moisescu, 1975b, p. 144, pentru “Orizontul gresos-cărbunos” al Stratelor de Zimbor, cf. Rusu, 1977, p. 142); “Stratele de Zimbor” (Rusu, 1977, p. 141, 147; Rusu et al., 1978, p. 365).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Zimbor, pe Valea Almaşului, jud. Sălaj; (ii) Harta geologică 1: 200,000, foaia 10-Cluj, (Dumitrescu, 1968; Saulea et al., 1967); Harta geologică în Moisescu (1975); Forajul 34601-Zimbor, jud. Sălaj.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): In forajul 34601-Zimbor Stratele de Zimbor ocupă intervalul 518,6-269,6 m (249 m) şi sunt constituite din două intervale litologice. Intervalul inferior (Orizontul argilelor roşii), gros de 174,1 m, constă din “argile siltice roşii-cărămizii, pătate, cu intercalaţii de gresii şi microconglomerate, care pot ajunge până la 20 m grosime. Atât argilele roşii, care formează masa de bază a orizontului, cât şi rocile psamitice şi psefitice (cu dezvoltare lenticulară), prezintă o stratificaţie oblică foarte evidentă” (Rusu et al., 1978, p. 365). In alte foraje “Orizontul argilelor roşii” are grosimi de 270 m (Tihău) şi 350 m (Brusturi). Partea superioară a formaţiunii (Orizontul grezos cu cărbuni) (intervalul 344,5-269,6 m, în foraj), gros de 74,9 m, “este alcătuit din gresii cuarţoase albicioase, mediu şi fin granulare, cu intercalaţii de argile cenuşii şi cărbuni” (Rusu et al., 1978, p. 365). Acest orizont a fost numit de Moisescu (1975b, p. 144) “Stratele de Cubleşu”.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Koch, 1883, citat de Rusu, 1977, p. 141); (ii) Rusu et al. (1978, p. 365-367).
8. Limite: Limita inferioară este, în forajul 34601-Zimbor la contactul cu Gresia de Var. Limita superioară este la contactul cu Stratele de Sînmihai. Intre Lupoaia şi Romita Stratele de Zimbor sunt urmate, transgresiv, de Stratele de Coruş sau de Marnele de Chechiş (Rusu, 1977, p. 142).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) In intervalul inferior al Stratelor de Zimbor au fost determinate asociaţii de Characee. Tot din acest interval Rusu (1977, p. 142) menţionează “nivelul cu Crassostrea cyathula.” In intervalul superior (333-279,5 m) sunt prezente lumaşele cu moluşte, foraminifere şi spor-polen (Rusu et al., 1978, p. 366-367).
10. Mediul depoziţional: Continental-lacustru cu mlaştini paralice în care au existat episoade generatoare de cărbuni. Fauna din intervalul superior al forajului de la Zimbor este de tip salmastru (salinitate 3-16,5 o/oo).
11. Corelări:
Literatura citată
Dumitrescu I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj, Nota explicativă, 43 p.
Moisescu V., 1975b, Stratigrafia depozitelor paleogene şi miocen-inferioare din regiunea Cluj-Huedin-Românaşi (NW-ul bazinului Transilvaniei) (Harta geologică sc. 1:87.000). AN, 47, 5-211.
Rusu A., 1977, Stratigrafia depozitelor Oligocene din NW Transilvaniei (Regiunea Treznea-Hida-Poiana Blenchii), AN, 51, 69-202.
Rusu A., Popescu A., Rădan S., Gheorghian M., Iva Mariana, Popescu G., Cioflică Gianina, Olteanu R., Gheţa N., Jipa D., 1978, Studiul lito-biostratigrafic al forajului 34601 de la Zimbor (NW-ul Transilvaniei). D. S. Inst. Geol., 64, 4, 359-376.
Saulea E., Dumitrescu I., Bombiţă Gh., Marinescu Fl., Borcoş, M., Stancu Iosefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj.