Stratele de Valea Carelor

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Conţine un membru: Gresia de Mentalisa (pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 8d-Vişeu); (iii) Cuvertura Post-tectogenetică a Depresiunii Maramureşului.

3.  Vârsta: Lattorfian-Rupelian inferior (Antonescu et al., 1977, p. 41).

4.  Sinonimie: “Stratele de Valea Carelor” (Patrulius et al., 1955, p. 106; Antonescu et al., 1977, p. 31); “stratele de Valea Carelor” (Bleahu et al., 1968, p. 32); “Formaţiunea de Valea Carelor” (Săndulescu et al., 1991 pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 8d-Vişeu; 1989, p. 57; Dicea et al., 1980, p. 55); “Strate de Valea Carelor” (Patrulius et al., 1955,  pe Harta geologică 1: 200,000, foaia 4-Vişeu).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Carelor, la Săcel, jud. Maramureş; (ii) Ruscova, Poienile de sub Munte, Vişeul de Sus, Valea Codrevei afluent al Ţibăului; Harta geologică 1: 200,000, foaia 4-Vişeu, caroul b2 (Bleahu et al., 1968; Patrulius et al., 1968); Harta geologică 1: 50,000, foaia 8d-Vişeu (Săndulescu et al., 1989; 1991).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Patrulius et al. (1955, p. 106) formaţiunea este constituită din “depozite de Fliş destul de diverse...care se caracterizează în ansamblu prin aspectul lor şistos, sau prin stratificaţia lor foarte regulată în pături de 3-10 cm, comparabilă cu stratificaţia unora din depozitele Flişului eocen.” La localitatea tip au fost identificate: “şisturi argilo-marnoase cu feţe netede, deseori aspect satinat, de culoare cenuşie sau cafenie prin alteraţie; gresii subţiri, curbicorticale, cu feţe de separaţiune fin micacee, cu vine de calcit şi de obicei lipsite de hieroglife; bancuri subţiri, sporadice, de conglomerate mărunte brecioase cu Nummulites vascus-N. boucheri şi cu rare Orthophramine; conglomerate cu ciment argilos abundent şi cu elemente de şisturi cristaline şi de calcare cenuşiu-închise cu Nummuliţi mici, Miliolide, Pectinide şi Serpule; lentile de menilite sideritice; intercalaţii de marne tari, bituminoase, cu feţe albe prin alteraţie (D. Paltinul) şi de argile negre şistoase; lentile e disodile tipice cu resturi de Peşti, printre care Serranus simionescui M. Pancă şi Clupea sp.”. La Săcel formaţiunea prezintă cute şi flexuri decimetrice, oglinzi de fricţiune, diaclaze de calcit. După Săndulescu et al. (1989, p. 57) formaţiunea “capătă aspecte de Wildflysch (cu klippe sedimentare constituite din marne şi argile cenuşii şi/sau roşii senoniene, paleocene şi eocene, calcare priaboniene) sau conţine nivele resedimentate de roci senoniene şi paleogene.” In cuprinsul formaţiunii se individualizează corpuri cartabile de gresii micacee cunoscute sub numele de Gresia de Mentalisa (v. Harta geologică 1: 50,000, foaia 8d-Vişeu).

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius et al. (1955, p. 106-107); (ii) v. Sinonimie.  

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu Formaţiunea de Vaser sau cu Formaţiunea de Pîrîul Mocilnei. Limita superioară este la contactul cu Gresia de Birţu (Săndulescu et al., 1991 pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 8d-Vişeu).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) In conglomerate brecioase se găsesc nummuliţi (N. vascus-N. boucheri); în şisturi marnoase există solzi de Clupea.

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: