Stratele de Valea Almaşului

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Răileanu et Saulea (1956, p. 295-296) au separat în cuprinsul formaţiunii trei entităţi: Orizontul de Cetate, Orizontul de Zimbor şi Orizontul de Sînmihai. Aceste separaţiuni considerate azi formaţiuni distincte (v. fişe) sunt posibile doar de la nord de Hida, până la Cluj. Aceiaşi autori au identificat spre nord, între Hida şi Tihău, doi membri: Gresia de Var (echivalentă Orizontului de Zimbor) şi Gresia de Tihău (echivalentă Orizontului de Sînmihai); (iii) Depresiunea Transilvaniei.

3.  Vârsta: Rupelian terminal (Kiscellian)-Aquitanian (Eggenburgian) (Rusu, 1977, p. 137; Popescu et al., 1995, p. 3); Egerian cf. (Marinescu et al., 1998, p. 184).

4.  Sinonimie: “Stratele de V. Almaşului” (Răileanu et Saulea, 1956, p. 295, 300); “Stratele de Valea Almaşului” (Rusu, 1967, p. 440; 1977, p. 137); “Couches de Valea Almaşului” (Popescu, 1975, p. 10); “Valea Almaşului Formation” (Popescu et al., 1995, p. 3); “Strate de Valea Almaşului” (pe Harta geologică 1: 200,000, foaia 10-Cluj).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Almaşului, la sud de Jibou, jud. Cluj; (ii) Zona Cluj-Jibou; Harta geologică în Rusu (1977, pl. 25A şi 25B); Harta geologică 1: 200,000, foaia 10-Cluj, (Dumitrescu, 1968; Saulea et al., 1967).  

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): In zona dintre Cluj şi Hida, denumirea de Stratele de Valea Almaşului nu mai este aplicabilă deoarece cele trei orizonturi separate de Răileanu et Saulea (1956, p. 295-296): de Cetate, de Zimbor şi de Sînmihai au fost ridicate la rang de formaţiuni de sine stătătoare (v. fişe litostratigrafice). La nord de Hida, până la Tihău, au fost separate în cuprinsul Stratelor de Valea Almaşului două intervale distincte pe care Răileanu et Saulea (1956, p. 301-303) le-au numit Gresia de Var şi Gresia de Tihău (v. fişe) care şi ele au statut de unităţi litostratigrafice independente. In aceste condiţii denumirea Stratele de Valea Almaşului ar trebui înlocuită cu cea de Grupul Valea Almaşului. Rusu (1977, p. 138-140 şi fig. 8 la p. 139) defineşte drept secţiune tip a Stratelor de Valea Almaşului (aşa cum au fost definite de Răileanu et Saulea, 1956), coloana forajului de la Tihău, care ar cuprinde în succesiune stratigrafică: Gresia de Var (65 m grosime), Stratele de Zimbor (439 m grosime), Stratele de Sînmihai (76 m grosime).

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Răileanu et Saulea (1956, p. 295-297; 300-303); (ii) v. Sinonimie.

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu Stratele de Ticu ori cu Stratele de Ileanda. La est de Moigrad (est Zalău) formaţiunea a fost metamorfozată de corpurile eruptive de diorit-andezite neogene. Limita superioară este la contactul cu Stratele de Coruş (pe Harta geologică 1: 200,000, foaia 10-Cluj, coloana litologică).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Nu sunt citate resturi faunistice.

10.  Mediul depoziţional: Salmastru (Răileanu et Saulea, 1956, p. 303).

11.  Corelări: După Marinescu et al. (1998, p. 184) Stratele de Valea Almaşului se corelează cu Formaţiunea de Buzaş.