1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii);
Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Rupelian terminal-Aquitanian bazal (Egerian).
4. Sinonimie: “Strate salmastre superioare” (Hofmann, 1879, citat de Joja, 1956, p. 321); “Strate de V. Agrişului” (Răileanu et Saulea, 1956, p. 303); “Stratele de Valea Agrişului” (Joja, 1956, p. 320); “Couches de Valea Agrişului” (Popescu, 1975, p. 10).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Denumirea formaţiunii vine de la Valea Agrişului, afluent stâng al Someşului, la sud de Jibou, jud. Cluj; (ii) Harta geologică 1:200,000, foaia 10-Cluj.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Sub această denumite Joja (1956, p. 322) este inclusă seria comprehensivă corespunzătoare formaţiunilor de Ticu, Cetate, Zimbor, Sînmihai şi Coruş care nu au putut fi separate pe criterii litologice şi paleontologice în zona Jibou. După Răileanu et Saulea (1956, p. 303) seria comprehensivă a Stratelor de Valea Agrişului ar corespunde doar formaţiunilor de Cetate, Zimbor şi Sînmihai, motiv pentru care propun denumirea de Stratele de Valea Agişului.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Joja (1956, p. 320-322); (ii) Răileanu et Saulea (1956, p. 303).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Formaţiunea de Ileanda. Limita superioară este la contactul cu Stratele de Chechiş (Popescu, 1975, p. 10).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional: Salmastru.
11. Corelări: Stratele de Valea Agrişului sunt corelabile cu Formaţiunea de Buzaş, de facies marin. După Popescu (1975, p. 10) Stratele de Valea Agrişului şi Formaţiunea de Cetate au comune intercalaţiile de argile pestriţe.