1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Rupelian.
4. Sinonimie: “Stratele de Ticu” (Răileanu et Saulea, 1956, p. 294); “stratele de Tic inferioare” + “stratele de Tic superioare” (Răileanu et al., 1960, p. 267 şi Tab. 1 la p. 268); “Couches de Ticu inférieures (= Couches de Dîmbu Trifului)” + “Couches de Ticu supérieures (= Couches de Dîncu-Tămaşa” (Moisescu, 1972, p. 10); “Strate de Ticu”, “strate de Moigrad” + “stratele de Dîncu” (Rusu, 1972a, p. 273 şi fig. 3 la p. 272).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Ticu, localitate situată pe un afluent drept al Văii Almaşului, jud. Cluj (v. harta geologică în Moisescu, 1975); (ii) Moisescu (1972, harta geologică la p.11); Harta geologică 1: 200,000, foaia 10-Cluj, caroul c1 (Dumitrescu, 1968; Saulea et al., 1967).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Răileanu et al. (1960, Tab. 1 la p. 268) au separat în stiva Stratelor de Ticu, descrise iniţial de Koch, Stratele de Tic Inferioare, constituite din argile roşii, nisipuri şi gresii silicioase, şi Stratele de Tic Superioare, de 15 m grosime, constituite din argile, gresii cu fosile şi cu intercalaţii cărbunoase. Moisescu (1075b, p. 93-123) dă noi denumiri subdiviziunilor separate de Răileanu et al. (1960): Stratele de Dîmbu Trifului, pentru partea inferioară a stivei, şi Stratele de Dîncu-Tămaşa, pentru partea ei superioară (v. fişele celor două entităţi litostratigrafice).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Koch (citat de Răileanu et Saulea, 1956, p. 294); (ii) v. Sinonimie.
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Formaţiunea de Mera. Limita superioară este la contactul cu Stratele de Cetate.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): v. fişa Stratele de Dîncu-Tămaşa.
10. Mediul depoziţional: După Răileanu et Saulea (1956, p. 295) fauna de moluşte din cuprinsul părţii superioare a Stratelor de Ticu este de facies salmastru. Subdiviziunea inferioară a formaţiunii are caracter continental-lacustru (Moisesccu, 1978, p. 263).
11. Corelări:
Literatura citată
Dumitrescu I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj, Nota explicativă, 43 p.
Moisescu V., 1972, Mollusques et Echinides stampiens et égériens de la region de Cluj- Huedin - Românaşi ( Nord- Ouest de Transylvanie) . Mém. Inst. Géol. 16, 152 p.
Moisescu V., 1975b, Stratigrafia depozitelor paleogene şi miocen-inferioare din regiunea Cluj-Huedin-Românaşi (NW-ul bazinului Transilvaniei) (Harta geologică sc. 1:87,000). AN, 47, 5-211.
Moisescu V., 1978, Biostratigrafia si corelarea depozitelor oligocene din regiunea Cluj ( Transilvania de NW). D. S. Inst. Geol., 64-4, p. 217-281.
Răileanu Gr., Saulea Emilia, 1956, Paleogenul din regiunea Cluj şi Jibou (NW Bazinului Transilvaniei). AN, 29, 271-308.
Răileanu Gr., Patrulius D., Mărgărit E., Chivu M., Dragu V., 1960, Corelarea molaselor cu Antracoterii mari din Transilvania şi Bazinul Petroşani. Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 5, 2, 265-275.
Rusu A., 1972a, Semnalarea unui nivel cu Nucula comta în bazinul Transilvaniei şi implicaţiile lui stratigrafice. D. S. Inst. Geol., 57, 4, 265-282.
Saulea E., Dumitrescu I., Bombiţă Gh., Marinescu Fl., Borcoş, M., Stancu Iosefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj.