1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Constituie membrul inferior al Formaţiunii Menilitelor Inferioare (sensu Grasu et al., 1988, p. 137); (iii) Pânza de Tarcău şi Pânza Cutelor Marginale.
3. Vârsta: Oligocen.
4. Sinonimie: “Stratele de Lingureşti“ (Stoica, 1944, p. 72); “Schistes “ardésiformes“ à grès de Fierăstrău“ (Alexandrescu et Brustur, 1985, p. 175); “argile marnoase cafenii“ (Ionesi, 1971, p. 146); “Membrul inferior de Lingureşti“ (Grasu et al., 1988, p. 137, referindu-se la Formaţiunea Menilitelor Inferioare. Săndulescu et al. (1989, p. 26) susţin că denumirea de Stratele de Lingureşti nu trebuie utilizată pentru “şisturile ardeziforme“ care, deşi sunt situate la acelaşi nivel stratigrafic, au caractere litologice diferite.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată, situată în regiunea Colţi din bazinul râului Buzău.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Neprecizată. Autorul acestei unităţi litostratigrafice o descrie astfel: “… orizont de cca 20 m stă deasupra disodilelor la baza complexului de Kliwa. Complexul cuprinde o alternanţă de marne cenuşii verzui, uneori argiloase, şi gresii micacee curbicorticale, uneori nisipoase grosiere cu frecvente elemente verzi, granule glauconitice şi rare fragmente fosile greu de identificat“ (Stoica, 1944, p. 72). Grasu et al. (1988, p. 137) afirmă că Stratele de Lingureşti au grosimi de 5-20 m, dar chiar şi 30-40 m. Ele sunt constituite din “argile calcaroase cafenii cu aspect de marne, argile disodilice, siltite argilo-nisipoase şi cuarţarenite kliwiforme“ In zonele mai interne (litofaciesul de Moldoviţa) sunt înlocuite cu gresii curbicorticale de tip Fusaru. Dominante sunt lentilele bituminoase asociate cu arenite şi intercalaţii subţiri de menilite, mai frecvente în jumătatea superioară a stivei.
7. Referinţa tip; Alte referinţe: Stoica (1944, p. 72); Grasu et al. (1988, p. 137).
8. L imite: Stratele de Lingureşti constituie două orizonturi: “orizontul I sub menilit-disodile şi orizontul II deasupra“ (Stoica, 1944, p. 64). Săndulescu et al. (1989, p. 26) remarcă faptul că denumirea Strate de Lingureşti trebuie păstrată doar pentru orizontul I al lui Stoica, orizont care prezintă caractere litologice proprii. Orizontul II, după autorii citaţi, corespunde în fapt orizontului inferior al Şisturilor Disodilice Inferioare, al cărui sinonim ar fi.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Sunt citate rare exemplare de Globigerina bulloides, G. triloba (Stoica, 1944, p. 71) în orizontul I.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Echivalentul stratigrafic al Stratelor de Lingureşti, în zona litofaciesului de Fusaru, este reprezentat de Gresia de Tărcuţa (Ionesi et Grasu, 1987, din Grasu et al., 1988, p. 139).
Literatura citată
Alexandrescu Gr., Brustur T., 1985, Les Calcaires de Jaslo des parties centrale et nord des Carpathes Orientales et leur valeur stratigraphique. D.S. Inst. Geol., 69, 4, 173-186.
Grasu C., Catană C., Grinea D., 1988, Flişul carpatic. Petrografie şi consideraţii economice. Ed. Tehnică, 208 p.
Ionesi L., 1971, Flişul paleogen din bazinul văii Moldovei. Ed. Acad. R.S.R., 250 p.
Ionesi L., Grasu C., 1987, Precizări litostratigrafice la limita Eocen-Oligocen în litofaciesul de Tarcău-Fusaru. Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 32, 99-107.
Săndulescu M., Rădulescu D., Krautner H., Borcoş M., Stanciu C., Ştefănescu M., Micu M., 1989, Sinteza geologică a Carpaţilor Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R.
Săndulescu M., Ştefănescu M., Micu M., 1989, Lexiconul litostratigrafic al formaţiunilor cretacice, paleogene şi miocene din Carpaţii Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R., 66 p.
Stoica C., 1944, Paleogenul din Valea Sibiciului (judeţul Buzău). Rev. Muz. Mineralogic-Geologic, Cluj, 8, 1, 64-85.