Stratele de Gostila

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei.

3.  Vârsta: Rupelian-Aquitanian (Popescu, 1975, p. 7).

4.  Sinonimie: “couches de Valea Lăpuşului” (Popescu et Iva, 1971, p. 36); “Stratele de Gostila” (Popescu, 1972b, p.108); “faciesul de Poiana Blenchii” (Popescu, 1970, citat de Popescu, 1972b, p. 108); “Couches de Gostila” (Popescu, 1975, p. 7).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Coca, la est de Gostila (N de Dej), pe Harta geologică 1: 200,000, foaia 10-Cluj, caroul a4 (Dumitrescu, 1968; Saulea et al., 1967); Harta geologică în Popescu (1972b, fig. 3 la p. 114; 1975); Limita inferioară şi partea inferioară şi medie a formaţiunii apar bine deschise în Valea Imoasa (=Vima Mare), afluent drept al Văii Ileanda; partea superioară şi limita superioară a formaţiunii aflorează în Valea Coca; (ii) Sudul Munţilor Preluca, între localităţile Glod şi Măgoaja (Popescu, 1972b, p. 108 şi fig. 3 la p. 114).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Popescu (1972b, p. 108) această formaţiune, groasă de 150-200 m, este constituită din “marne cenuşii-negricioase cu intercalaţii de gresii calcaroase dure sau nisipuri cenuşii”. In partea mijlocie a formaţiunii sunt intercalate nisipuri cenuşii iar în bază sunt prezente totdeauna gresii albe de tipul Stratelor de Buzaş. Formaţiunea are caracter transgresiv, depăşind calcarele eocene din sudul Masivului Preluca, Stratele de Ileanda şi Stratele de Bizuşa.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Popescu (1972b, p. 108-109).

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu Stratele de Buzaş ori cu Stratele de Ileanda (Popescu, 1972b, fig. 1 la p. 106). Limita superioară este la contactul cu Stratele de Hida (membrul Stratele de Someş ale acestora). Tranziţia de la Stratele de Buzaş este gradată, pe un interval vertical de 10 m. tranziţia către Stratele de Hida este de asemenea gradată.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Bogate asociaţii microfaunistice; rare moluşte (Popescu, 1975, p. 7-8); (ii) Zona Globigerinoides triloba, prezentă către partea superioară a Stratelor de Gostila (Popescu, 1972b, p. 110).

10.  Mediul depoziţional: Marin, de şelf proximal.

11.  Corelări: Stratele de Gostila sunt corelabile cu Stratele de Valea Lăpuşului (faciesul marnos şi faciesul intermediar al acestora). Pe schema de corelare propusă de Popescu (1972b, fig. 1 la p. 106) Stratele de Gostila se corelează cu Stratele de Rohia şi cu Stratele de Chechiş.