1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei, Aria Gilăului.
3. Vârsta: Rupelian (Egerian).
4. Sinonimie: “strate de Dîncu” (Rusu, 1972a, p. 273); “Couches de Ticu supérieures (= Couches de Dîncu-Tămaşa)” (Moisescu, 1972, p. 10); “Stratele de Dîncu-Tămaşa” (Moisescu, 1975b, p. 100); “Membrul de Dâncu” (Rusu, 1998, fişă litostratigrafică).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Dealul Pleaşa Dîncului (Dîncu-Ticu Colonie), jud. Cluj; (ii) Zona Cluj - Tămaşa (v. harta în Moisescu, 1972, p. 11, fig. 1 şi harta în Moisescu, 1975b, fig. 4 la p. 98): Dealul Cetate, la Cluj, Valea Berecoaia la Mera, Sînpaul (Valea Satului), Dîncu-Tămaşa, Almaşu, Ruginoasa.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Moisescu (1972, p. 10), formaţiunea de 10-15 m grosime este constituită din marne şi argile cu intercalaţii de şisturi cărbunoase şi cărbuni şi de gresii fosilifere, uneori lumaşele cu Lentidium. Moisescu (1975b, p. 116-117 şi pl. XIX, coloana C la p. 118) descrie în detaliu profilul de la localitatea tip - Dealul Pleaşa Dîncului (Dîncu-Ticu Colonie), identificând 25 intervale litologice care însumează circa 17 m grosime. Succesiunea începe cu un nivel marno-argilos de 3 m grosime, urmat de 1,4 m gresie grosieră, microconglomeratică. Intervalul următor, de 2,25 m grosime, conţine gresii cochilifere, argile, marne disodiliforme, lumaşele şi 0,5 m şisturi cărbunoase şi cărbune brun (= Nivelul I productiv). Peste Nivelul I productiv se găseşte o gresie cochiliferă de 0,7 m grosime, urmată de un nivel marno-argilos de 2,6 m grosime. Peste nivelul marno-argilos se găseşte Nivelul II productiv, gros de 1,75 m, constituit din marne şi argile cu intercalaţii de cărbuni de 3-40 cm grosime. Succesiunea Stratelor de Dîncu-Tămaşa se încheie cu un nivel marnos-argilos fosilifer groas de 5,6 m; (ii) Moisescu (1975b, p. 122-123 şi fig. 5 la p. 104) prezintă variaţiile de facies ale formaţiunii spre SE (Mera - Cetate). Sunt descrise profilele detaliate de pe Valea Berecoaia, la Mera (Moisescu (1975b, p. 103-111şi fig. 5 la p. 104, Tab. 15 la p. 107-111, cu listă de faune); profilul de la Sînpaul Moisescu (1975b, p. 112 şi fig. 6 la p. 113). După Rusu (1989, p. 71) la Mera, în Aria Gilăului, în partea inferioară a Stratelor de Dîncu-Tămaşa este prezent Nivelul cu Nucula comta.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Moisescu (1972, p. 10-11)
8. Limite: Limita infewrioară este la contactul cu Stratele de Dîmbu Trifului; limita superioară este la contactul cu Stratele de Cetate (Moisescu, 1975b, Tab. 2 la p. 28).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) La localitatea tip a fost inventariată o faună de moluşte cu Congeria basteroti, Polymesoda (Pseudocyrena), Lentidium div. morfe, Melanopsis, ostracode (Moisescu, 1975b, Tab IXI la p. 118).
10. Mediul depoziţional: Mediu continental de apă dulce şi palustru.
11. Corelări: Prezenţa în baza formaţiunii a Nivelului cu nucula comta permite corelarea Stratelor de Dîncu-Tămaşa din Aria Gilăului cu Formaţiunea de Ileanda din ariile Mezeşului şi Prelucii (Rusu, 1989, p. 71).
Literatura citată
Moisescu V., 1972, Mollusques et Echinides stampiens et égériens de la region de Cluj- Huedin - Românaşi ( Nord- Ouest de Transylvanie) . Mém. Inst. Géol. 16, 152 p.
Moisescu V., 1975b, Stratigrafia depozitelor paleogene şi miocen-inferioare din regiunea Cluj-Huedin-Românaşi (NW-ul bazinului Transilvaniei) (Harta geologică sc. 1:87,000). AN, 47, 5-211.
Rusu A., 1972a, Semnalarea unui nivel cu Nucula comta în bazinul Transilvaniei şi implicaţiile lui stratigrafice. D. S. Inst. Geol., 57, 4, 265-282.
Rusu A., 1989, Problems of correlation and nomenclature concerning the Oligocene formations în NW Transylvania. In “The Oligocene from the Transylvanian Basin” Romania, p.67-78, Cluj.