Stratele de Dîmbu Trifului

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei.

3.  Vârsta: Oligocen mediu (Rupelian).

4.  Sinonimie: “stratele de Tic inferioare” (Răileanu et al., 1960, Tabelul 1 la p. 268); “Stratele de Moigrad” (Rusu, 1970, p. 520); “Couched de Ticu inférieures (=Couches de Dîmbu Trifului)” (Moisescu, 1972, p. 10); “Stratele de Dîmbu Trifului” (Moisescu, 1975b, p. 93 şi listă de sinonimii).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Dîmbu Trifului (Valea Dragomirului), la sud de Arghişu, jud. Cluj (Moisescu, 1975b, p. 95 şi harta geologică de la p. 98, fig. 4; Pl. XV; (ii) Cluj - Aghireşu - Huedin- Valea Agrijului (Moisescu, 1975b, p. 97-100 şi harta geologică la Planşa XV şi secţiunile geologice din Planşa XVI).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Neprecizată; (ii) Formaţiunea are grosimi variind între 30 şi 200 m. După Moisescu (1975b, p. 96-97) “Stratele de Dîmbu Trifului sunt constituite în mod predominant dintr-un complex de argile siltice roşiatice, precum şi din rare intercalaţii de marno-argile vineţii-cenuşii, de nisipuri marnoase roşiatice-gălbui şi de marne nisipoase vineţii-verzui, lipsite de faună“. La Cluj şi la Sînpaul sunt prezente gresii lentiliforme, friabile, care pot atinge 100 m grosime.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Moisescu (1972, p. 10); (ii) v. Sinonimie.

8.  Limite: In zona Sîngeorgiu de Meseş şi Bodia limita inferioară a formaţiunii este la contactul cu Stratele cu Subtrigona s. str. (Moisescu, 1975, p. 100). Limita superioară este la contactul cu Stratele de Dîncu Tămaşa, egeriene  (Moisescu, 1975b, Tabelul 2 la p. 28 şi Tabelul 14 la p. 102).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):

10.  Mediul depoziţional: Continental-lacustru (Moisescu, 1978, p.263).

11.  Corelări: