1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Eggenburgian (Miocen inferior).
4. Sinonimie: “Argiles de Cherchiş” (Şuraru et Popescu, în Motaş et al., 1972, p. 37); “Stratele de Chechiş” (Moisescu, 1975b, p. 183); “Couches de Chechiş” (Popescu, 1975, p. 13); “Marnele de Chicheş” (Rusu, 1977, p. 151; Rusu et al., 1978, p. 370); “Chechiş Formation” (Popescu et al., 1995, p. 5).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Chechiş, pe Valea Almaşului (sud de confluenţa cu Someşul) (Harta geologică 1: 200,000, în Gh. Popescu, 1975), jud. Sălaj; (ii) v. Moisescu (1975b, p. 183-184); forajul 34601-Zimbor; Harta geologică 1: 200,000, foaia 10- Cluj (Dumitrescu, 1968; Saulea et al., 1967).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea, groasă de 60-100 m, este constituită din marne, marne argiloase şi argile cenuşii-albăstrui, stratificate. Către bază conţin un nivel glauconitic cu material microconglomeratic remaniat din substrat (Rusu, în Motaş et al., 1972, p. 21). In forajul 34601-Zimbor a fost identificată doar partea inferioară a Stratelor de Chechiş de 17,3 m grosime. La baza succesiunii se găsesc 1,4 m pelite slab nisipoase, glauconitice, cu galeţi de cuarţit. Succesiunea se completează cu marne cenuşii, foioase, fin nisipoase, în care este prezentă o intercalaţie microconglomeratică (Rusu et al., 1978, p. 370).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Hofmann (1879, citat de Moisescu, 1975b, p. 183); (ii) v. Sinonimie.
8. Limite: Limita inferioară, transgresivă, este la contactul cu Stratele de Coruş. Contactul nu este tranşant în forajul 34601-Zimbor. Limita superioară, discordantă, este la contactul cu Tuful de Dej.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Macrofaună (listă în Şuraru et Popescu, în Motaş et al., 1972, p. 21); microfaună abundentă, dominant bentonică (Lenticulina, Planularia) (Rusu et al., 1978, p. 370); (ii) Moisescu et Popescu (1980, p. 213-214) identifică în Stratele de Chechiş Biozona Parvamissium duodecimlamellatum-Pecten hornensis (Eggenburgian mediu-superior).
10. Mediul depoziţional: Marin, sublitoral.
11. Corelări: După Chira (1999, p. 13) echivalentul litoral al Stratelor de Chechiş este Formaţiunea de Petreşti.
Literatura citată
Chira Carmen, 1999, Middle Miocene calcareous nannoplankton from the western Transylvanian Basin, Romania: Biostratigraphy, taxonomy and palaeoecology. Stud. Univ. Babeş-Bolyai, 44, 2, Geol.Geogr., 3-75.
Dumitrescu I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj, Nota explicativă, 43 p.
Moisescu V., 1975b, Stratigrafia depozitelor paleogene şi miocen-inferioare din regiunea Cluj-Huedin-Românaşi (NW-ul bazinului Transilvaniei) (Harta geologică sc. 1:87,000). AN, 47, 5-211.
Moisescu V., Popescu Gh., 1980, Chattian-Badenian biochronology in Romania by means of molluscs. AN, 56, 205-224.
Motaş I., Andreescu I., Ghoerghian Doina, Gheorghian M., Marinescu F., Mîrza I., Orăşanu T., Papaianopol I., Popescu G., Rusu A., Şuraru N., 1972, Guide d'excursion de la Ve réunion du Groupe de travail pour la Paratethys. Néogéne de la Dépression de Transilvanie, de Banat et du Bassin Dacique, 112 p.
Popescu Gh., 1975, Etudes des foraminifères du Miocène inférieur et moyen du nord-ouest de la Transylvanie. Mémoires Inst. Géol., 23, 121 p.
Popescu Gh., Mărunţeanu Mariana, Filipescu S., 1995, Neogene from Transylvania Depression. Rom. Jour. Stratigraphy, 76, Suppl. 3, 1-27.
Rusu A., 1977, Stratigrafia depozitelor Oligocene din NW Transilvaniei (Regiunea Treznea-Hida-Poiana Blenchii), AN, 51, 69-202.
Rusu A., Popescu A., Rădan S., Gheorghian M., Iva Mariana, Popescu G., Cioflică Gianina, Olteanu R., Gheţa N., Jipa D., 1978, Studiul lito-biostratigrafic al forajului 34601 de la Zimbor (NW-ul Transilvaniei). D. S. Inst. Geol., 64, 4, 359-376.
Saulea E., Dumitrescu I., Bombiţă Gh., Marinescu Fl., Borcoş, M., Stancu Iosefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj.