1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formaţiunea are în compoziţie trei membri: Membrul de Dâncu, Gresia de Gruia şi Gresia de Var. Rusu (1989, p. 71, citează pe Popa, 1987) după care Stratele de Cetate conţin doar doi membri: Gresia de Gruia şi Gresia de Var; (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Egerian (pro parte Chattian).
4. Sinonimie: “Stratele cu Corbula (Stratele de Cetate)” (Răileanu, 1955, p. 129); “Orizontul de Cetate” (Răileanu et Saulea, 1956, p. 295); “Stratele de Cetăţuia” (Dumitrescu, 1968, p. 22; Petre, 1971, p. 115); “Stratele de Cetate” (Moisescu, 1975b, p. 123, cu lista completă de sinonimii; 1978, Tabelul 4 la p. 250); “couches de Cetate” (Popescu, 1975, p. 10); “Gresia de Cetate” (Moisescu, 1975b, pl. XIX c); “Strate de Cetate” şi “Orizontul de Cetate” (pe Harta geologică 1: 200,000, foaia 10-Cluj); “Cetate Sandstone”, “Cetate (or Cetăţuia) Beds or Sandstone” (Rusu, 1989, p. 71).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Dealul Cetate la Cluj, jud. Cluj; (ii) Baciu-Mera, Berecoaia, Sînpaul-Sardu, Corneşti, Ticu-Dîncu-Tămaşa-Arghişu, Almaşu, Băbiu, Almaşu-Fildu de Jos, Valea Firzei, Fildu de Mijloc (Moisescu, 1975b, p. 125-132 şi harta geologică însoţitoare); Harta geologică 1: 200,000, foaia 10-Cluj caroul d3 (Dumitrescu, 1968; Saulea et al., 1967).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Moisescu (1975b, p. 125 şi pl. XIX, coloana A) formaţiunea constă dintr-o “succesiune de depozite slab salmastre cu stratificaţie încrucişată, cuprinzând gresii friabile fine şi grosiere, uneori microconglomeratice precum şi nisipuri în care sunt localizate lentile cu lumaşele de Lentidium. Au o grosime ce variază între 20 şi 25 m”. Petre (1971, p. 115 şi coloane litologice anexate) descrie Stratele de Cetate din Bazinul Almaşului (forajele de la Tihău, Lupoaia, Brusturi, Jac, Chichişa, Aprij, Chendrea, Valea Ugruţului, Suitor, Sîncraiul Almaşului) unde formaţiunea are 25-67 m grosime şi conţine uneori intercalaţii subţiri de cărbuni şi de argile cărbunoase cu urme de plante.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Hauer et Stache (1863, citaţi de Moisescu, 1975b, p. 124). Răileanu (1955, p. 129) introduce primul termen Cetate în denumirea acestei unităţi litostratigrafice; (ii) Moisescu (1975b, p. 123-132) cu o tratare amănunţită a istoricului cercetărilor, limitelor, răspândirii formaţiunii.
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Stratele de Ileanda sau cu Stratele de Dîncu-Tămaşa (Moisescu, 1975b, p. 102). Limita superioară este la contactul cu Stratele de Cuzăplac (Moisescu, 1975b, p. 139) sau, în zona Cluj-Corneşti, cu Stratele de Cubleşu (Moisescu, 1975b, p. 145).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Moluşte: Lentidium, Congeria, Pseudocyrena, Unio, Laevicardium, Theodoxus, Melanopsis, Hydrobia.
10. Mediul depoziţional: Salmastru mezohalin (salinitate 5-9o/oo) (Moisescu, 1989, p. 270).
11. Corelări:
Literatura citată
Dumitrescu I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj, Nota explicativă, 43 p.
Petre I., 1971, Consideraţii stratigrafice asupra Oligocenului mediu din Bazinul Almaşului (Transilvania de nord-vest) bazate pe date de foraj. D. S. Inst. Geol., 57, 4, 109-118.
Popescu Gh., 1975, Etudes des foraminifères du Miocène inférieur et moyen du nord-ouest de la Transylvanie. Mémoires Inst. Géol., 23, 121 p.
Moisescu V., 1975b, Stratigrafia depozitelor paleogene şi miocen-inferioare din regiunea Cluj-Huedin-Românaşi (NW-ul bazinului Transilvaniei) (Harta geologică sc. 1:87,000). AN, 47, 5-211.
Moisescu V., 1989, Biozonation des depots Meriens-Kiscelliens du Bassin de la Transylvanie sur base de mollusques. In: Petrescu I. et al. (editori), The Eocene from the Transylvanian Basin, 267-274.
Răileanu Gr., 1955, Cercetări geologice în regiunea Cluj-Apahida-Sic. D. S. Inst. Geol., 39, 128-140.
Răileanu Gr., Saulea Emilia, 1956, Paleogenul din regiunea Cluj şi Jibou (NW Bazinului Transilvaniei). AN, 29, 271-308.
Rusu A., 1989, Problems of correlation and nomenclature concerning the Oligocene formations în NW Transylvania. In “The Oligocene from the Transylvanian Basin” Romania, p.67-78, Cluj.
Saulea E., Dumitrescu I., Bombiţă Gh., Marinescu Fl., Borcoş, M., Stancu Iosefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj.