1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Oligocen superior.
4. Sinonimie: “Couches de Cetate ou couches à Corbula (=Couches de Bazna” (Moisescu, 1972, p. 11); “Stratele de Bazna” (Moisescu, 1975b, p. 132).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Localitatea Bazna (Valea Bazna, afluent stâng al Văii Agrijului), jud. Cluj (pe harta geologică din lucrarea Moisescu, 1975); (ii) Buciumi (Valea Izvorului şi Valea Luputului) şi, spre nord, pe Valea Bodiei, Valea Treznei, Valea Ciumărnei, Valea Stânei (Moisescu, 1975b, p. 131-135 şi harta geologică însoţitoare).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Cu o grosime de circa 15 m, succesiunea de la localitatea tip constă din două bancuri de gresii între care se află un nivel fosilifer de 1,2 m grosime, sub care este prezentă o intercalaţie de cărbuni (Moisescu, 1975b, p. 134). Bancul inferior de gresii are 6-7 m grosime şi este constituit dintr-o gresie albă cu dungi limonitice. Uneori gresia cuarţoasă este mai grosieră şi conţine rar muscovit. Bancul superior de gresii are 8 m grosime. Acestea sunr dure şi trec spre microconglomerate şi conglomerate de culoare cenuşie; (ii) Pe Valea Minişului intervalul inferior, gros de 8-9 m, este constituit din nisipuri, gresii friabile şi pietrişuri, iar cel superior, de 4-5 m grosime, conţine bancuri groase de gresii dure.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Moisescu (1975b, p. 132-138).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Stratele de Dîmbu Trifului, rupeliene; limita superioară este la contactul cu Stratele de Cuzăplac sau cu Stratele de Mesteacănu-Bogdana, egeriene Moisescu (1975b, p. 132).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Nivelul fosilifer lumaşelic dintre cele două bancuri de gresii care alcătuiesc Stratele de Bazna conţine Lentidium şi Polimesoda (Pseudocyrena) (Moisescu, 1972, p. 11). Moisescu (1975b, Tabelul 21 la p. 136-137) prezintă o listă cu 33 specii de bivalve şi gasteropode din Stratele de Bazna.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Stratele de Bazna sunt corelabile cu Stratele de Cetate (Moisescu, 1975b, p. 134).
Literatura citată
Moisescu V., 1972, Mollusques et Echinides stampiens et égériens de la region de Cluj- Huedin - Românaşi ( Nord- Ouest de Transylvanie) . Mém. Inst. Géol. 16, 152 p.
Moisescu V., 1975b, Stratigrafia depozitelor paleogene şi miocen-inferioare din regiunea Cluj-Huedin-Românaşi (NW-ul bazinului Transilvaniei) (Harta geologică sc. 1:87.000). AN, 47, 5-211.