1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Oligocen mediu (Rupelian) Moisescu (1975b, Tabelul 2 la p. 28).
4. Sinonimie: pro parte “couches de Mera” (Moisescu et Mészáros, 1974, p. 11); “Stratele cu subtrigona” (Moisescu, 1975b, p. 53).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Berecoaia, la Mera, jud. Cluj (v. harta geologică în Moisescu, 1975); (ii) Dealul Hoia, la Cluj, Şardu (Dealul Acastăilor), Aghireşu, Petrindu, Petrinzel, Tetişu (Moisescu, 1975b, p. 59-61 şi harta geologică însoţitoare).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Moisescu (1975b, p. 58-60; 63-70; 85 şi planşa XVII, coloana E) separă în cuprinsul Stratelor cu Subtrigona din profilul Văii Berecoaia trei intervale litologice (în ordine stratigrafică):
- “Succesiunea grezo-marnoasă quasiazoică” (3,9 m grosime) constituită din 7 “nivele” cu gresii şi gresii marnoase cu impresiuni de bivalve şi Calianassa, colorate ruginiu, roşcat, galben-verzui, negricioase.
- “Stratele cu subtrigona s. str.” sunt constituite din 11 “nivele” care însumează o grosime de 11,7 m. Acestea sunt constituite din gresii calcaroase, calcare grezoase, calcarenite, marne nisipose, verzui, calcare marnoase cenuşiialbicioase cu mulaje de moluşte, urme de viermi tubicoli. In această succesiune litologică există un nivel cu plăci de Scutella subtrigona şi Ampullinopsis crassatina şi un nivel de gresii calcaroase cu Tympanotonos labyrinthum şi Pseudocyrena convexa.
- “Succesiunea de gresii galben-verzui” groasă de circa 35 m, este constituită din gresii friabile, cuarţoase, slab micacee, slab glauconitice, în care se găsesc intercalaţii subţiri de gresii microconglomeratice. In această “succesiune” se găsesc şi marne nisipose, slab stratificate, marne calcaroase albicioase, argile gălbui-roşcate. Partea superioară a stivei, pe ultimii 10 m, este constituită din gresii masive, galben-verzui; (ii) Variaţiile de facies sunt ilustrate de coloanele litologice din localităţile menţionate de Moisescu (1975b, planşa XVII).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Moisescu (1971, citat de 1975b, p. 53, nota 24).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu cu Stratele cu Labyrinthium şi Turritella. Limita superioară este la contactul cu Stratele de Ticu Inferioare, constituite din argile roşcate.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Moisescu (1975b, Tabelul 10 la p. 61-62) prezintă liste de foraminifere şi de nannoplancton din intervalul litologic inferior. In aceeaşi lucrare, Tabelul 11 (la p. 66-70) şi Tabelul 12 (la p. 77-83) prezintă liste de faune cu moluşte şi alte nevertebrate, foraminifere, nannoplancton.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Moisescu V., 1975b, Stratigrafia depozitelor paleogene şi miocen-inferioare din regiunea Cluj-Huedin-Românaşi (NW-ul bazinului Transilvaniei) (Harta geologică sc. 1:87.000). AN, 47, 5-211.