Strate de Ciumărna

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei, Aria Mezeşului.

3.  Vârsta: Oligocen mediu (Rupelian inferior - Merian) Rusu (1989, fig. 1 la p.68).

4.  Sinonimie: “Strate de Ciumărna” (Rusu, 1977, p. 93); “Ciumărna Beds” (Rusu, 1989, p. 69).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Pârâul Bercului, la Ciumărna (la SE de Zalău, jud. Sălaj); (ii) “între Ciglean şi Bodia (pe 20 km lungime)” , profile descrise de pe Pîrîul Jurteana (la Stîna) şi Pîrîul Groapa Stiavului (la Treznea) (Rusu, op. cit., 1977, p. 93).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Rusu (op. cit.,, p. 93 şi fig. 2 la p. 92) descrie o stivă de circa 2,75 m, care este compusă din (în succesiune stratigrafică):

- 0,5 m argile cenuşii-verzui cu Polymesoda şi Tympanotonos;

-0,4 m marne uşor şistoase;

-0,07 m calcar argilos (marnocalcar) grezos cu Cardium transsylvanicum şi rare Polymesoda;

-0,75 m marne nisipoase cu miliolide şi cardiacee rare;

-0,4-0,5 m calcar grezos cu abundente Cardium transsylvanicum;

-0, 15 m calcar cu miliolide;

-0,4 m calcare cochilifere cu Turritella, Trochus, Babylonia, Callista; (ii) După Rusu (1989, p. 76) Stratele de Ciumărna, împreună cu Stratele de Hoia subjacente, trec lateral la un calcar cu alge corallinacee, numit Calcarul de Ciglean.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Rusu (1974, citat de Rusu, op. cit., 1977, p. 93).

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu Stratele de Hoia sau cu Marnele de Brebi; limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Curtuiuş (Rusu, op. cit., 1989, fig. 1 la p. 68).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) v. listă la Secţiunea tip.

10.  Mediul depoziţional: Marin, eurihalin.

11.  Corelări: Stratele de Ciumărna sunt echivalentul părţii bazale a Formaţiunii de Mera (Nivelul Inferior cu Scutella) (Rusu, op. cit., 1977, p. 93).