1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Platforma Moesică.
3. Vârsta: Liasic superior-Callovian inferior.
4. Sinonimie: “Seria terigenă marină jurasică” (Paraschiv, 1975, p. 170).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii):
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Stivă sedimentară de maximum 600 m grosime în zona NE Craiova-Alexandria, întreruptă de lacune intraformaţionale care fac ca grosimile să varieze în limite largi pe aria platformei. Grosimea se reduce constant spre vest, sud şi est până la zero (Paraschiv, 1979, fig. 11 la p. 43). Litologia formaţiunii cuprinde argile şi marne negricioase, piritoase, cu intercalaţii de calcare argiloase (=marnocalcare), calcare uneori organogene, gresii silicioase, gresii calcaroase, uneori gresii cu ciment gipsifer sau dolomitic, nisipuri. Succesiunea cuprinde trei termeni (în ordinea succesiunii stratigrafice):
1. Un “complex grezos inferior (D2)” de vârstă Toarcian-Aalenian (Jurasic inferior-partea inferioară a Jurasicului mediu). Intre D2 şi termenul următor (D1) se dispune un interval cu calcare argiloase (= marnocalcare) cu vârstă Toarcian-Aalenian ori Aalenian-Bajocian;
2. “Complexul grezos (D1)” cu conţinut palinologic care indică vârsta bajociană. Intre acest termen şi cel următor (D0) se interpune un pachet de argile şi calcare argiloase (“Complex pelitic "b"” în Paraschiv, op. cit., fig. 10 la p. 43), Bajocian superior-Bathonian;
3. “Complexul arenitic D0” a fost atribuit Bathonianului superior-Callovianului. Acesta este urmat de un gros interval pelitic (“Complex pelitic "a"” în Paraschiv, op. cit., fig. 10, p. 43) cu un conţinut palinologic ce indică o vârstă Callovian inferior.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Paraschiv (1975, p. 170; 1979, p. 42-45).
8. Limite: Limita inferioară, transgresivă este la contactul cu depozite triasice afectate de mişcările tectonice kimmerice vechi care le-au expus denudării. Limita superioară, de discontinuitate stratigrafică, este la contactul cu depozite pelagice, transgresive, callovian superioare.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Macrofaună din intervalul Aalenian-Callovian inferior (Muţiu et Bădăluţă, 1970, citaţi de Paraschiv, op. cit., p. 44-45). Asociaţii palino-protistologice identificate în cei trei termeni ai formaţiunii sunt prezentate de Paraschiv (op. cit., p. 44-45).
10. Mediul depoziţional:.
11. Corelări:.
Literatura citată
Paraschiv D., 1975, Geologia zăcămintelor de hidrocarburi din România. St. teh.-econ., A10, 346 p.
Paraschiv D., 1979, Platforma Moesică şi zăcămintele ei de hidrocarburi. Ed. Acad., 180 p.