Formaţiunea Marnoasă a Toarcianului

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor; (iii) Apusenidele Nordice – Unitatea de Bihor.

3.  Vârsta: Toarcian.

4.  Sinonimie: “marne cu cefalopode” (Patrulius, în Ianovici et al., 1976, fig. 26 la p. 149); “marnes et marno-calcaires à nodules de phosphate et nombreuses ammonites” (Patrulius, 1976, p. 51); “Toarcian marly formation” (Patrulius, în Bleahu et al., 1981, p. 10; Mantea et al., 1981, p. 72); “Marly Formation (Toarcian)” (Mantea, 1985, p. 28); “Marne şi calcare negre cu concreţiuni fosfatice (Fleckenmergel)” (Bleahu et al., 1980, pe Harta geologică 1:50,000, foaia 56b-Poiana Horea); “Marne şi calcare negre ± noduli fosfatice (Fleckenmergel)” (Bleahu et al., 1985, pe Harta geologică 1:50,000, foaia 56a-Pietroasa); “Marne şi calcare negre, indurate, cu concreţiuni fosfatice (Fleckenmergel)” (Mantea et al., 1986, pe Harta geologică 1:50,000, foaia 41d-Răchiţele); “Marne şi calcare marnoase cu concreţiuni fosfatice (Fleckenmergel)” (Bordea et al., 1986, pe Harta geologică 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare); “Harpoceratidae marls” (Mantea, în Baltres et Mantea, 1985, fig. 6 la p. 52); “Calcare spatice, calcare cu accidente silicioase, calcare marnoase şi marne” pe Harta geologică 1:50,000, foaia 41a-Remeţi, în care formaţiunea nu a fost separată ci a fost inclusă într-o secvenţă comprehensivă sinemurian superior-aaleniană.

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Coasta Cailor, în Munţii Pădurea Craiului, jud. Bihor (Patrulius, în Ianovici et al., 1976, fig. 27 la p. 152); (ii) Munţii Bihir, Harta geologică 1:200,000, foile 9-Șimleul Silvaniei, carourile c2, c3, d4 (Lupu et al., 1967; Patrulius et al., 1968c), 17-Brad, carourile a3, a4 (Bleahu et al., 1967, 1968);  Harta geologică 1:50,000, foile 56a-Pietroasa (Bleahu et al., 1985), 56b-Poiana Horea (Bleahu et al., 1980); Munţii Pădurea Craiului, Harta geologică 1:50,000, foile 40b-Zece Hotare (Bordea et al., 1986), 41a-Remeţi (Patrulius et al., 1973), 41d-Răchiţele Mantea et al., 1986). Mantea et al. (1981, p. 72-75) descriu formaţiunea din Grabenul Someşului Cald (Valea Onceasa, izvoarele Someşului Cald, Pârâul Negre, Pârâul Ars, Alunul Mic).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Patrulius (în Ianovici et al., 1976, p. 154) “Formaţiunea marnoasă a toarcianului, restrânsă la teritoriul autohtonului de Bihor şi groasă de 5-15 m, prezintă o compoziţie litologică relativ uniformă: marne cu intercalaţii de calcare în parte marnoase şi de marnocalcare cenuşiu deschis-albăstrui, cu unele nivele negricioase bogate în pirită. Fauna acestor depozite este constituită în majoritate din amoniţi şi belemniţi la care se adaugă rare bivalve şi foarte rare brahiopode. Amoniţii din marne sunt deseori conservaţi în fosfat. Unele nivele din toarcianul superior, foarte bogate în belemniţi, conţin şi noduli mamelonţi de fosfat reprezentând coprolite”

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius (în Ianovici et al., 1976, p. 154).

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu membrul superior al Formaţiunii Carbonatate a Jurasicului Inferior (Calcarul cu Cherturi). In Grabenul Someşului Cald limita superuioară este la contactul cu Calcarul de Farcu.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Faune bogate de amoniţi; (ii) Pe teritoriul Unităţii de Bihor formaţiunea include faune de amoniţi caracteristici zonelor Toarcianului: Zona Tenuicostatum (Bratca, Dealul Crucii), Zona Serpentinus (Valea Mnierii, Vadu Crişului, Coasta Cailor, Valea Marcheş), Zona Bifrons (Coasta Cailor, Valea Marcheş, Grabenul Remeţi, Piatra Bulzului), Zona Variabilis (est Bratca, Coasta Cailor, Vălăul Preguzului, Poniciori), Zona Bingmanni (Valea Mnierii, Coasta Cailor, Piatra Bulzului), Zona Thouarsense (Poniciori), Zona Insigne (est Bratca, Vadu Crişului, Birtin, Ponicori, Valea Marcheş, Valea Bichii), zonele Pseudoradiosa şi Aaalensis (Plaiul Marcheş).

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: