1. Statutul numelui: informal
2. Unitatea litostratigrafică de rang superior în care se încadrează(i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza de Tarcău.
3. Vârsta: Oligocen (Rupelian-Chattian).
4. Sinonimie: “Orizontul şistos cenuşiu cu marnocalcar“ (Băncilă, 1958, p. 256); “Orizontul cu marne calcaroase brune“+“Orizontul grezos cu pseudodisodile“+“Calcarul grezos sideritic“+“Orizontul şistos cenuşiu cu marno-calcar“ (Băncilă, idem, p. 255-257); “Orizontul grezos-şistos cu pseudodisodile“ (Joja et al., 1968b, p. 21).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată; (ii) Orizontul Şistos al Gresiei de Fusaru este prezent numai în partea internă a Pânzei de Tarcău. Harta geologică scara 1: 200,000, foaia 13-Piatra Neamţ (Mirăuță, 1968; Joja et al., 1968b).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Neprecizată. Pe teritoriul Hărţii geologice scara 1: 200,000, foaia 13-Piatra Neamţ acest orizont are 250-300 m grosime şi este alcătuit din alternanţe de gresii fine, micacee, convolute, în strate subţiri, şi pachete de şisturi dure, brun închis, grezoase, cu eflorescenţe de sulfaţi, asemănătoare şisturilor disodilice. Pachetele şistoase ating 30 m grosime. Succesiunea cuprinde intercalaţii de calcare nisipoase, tari, sideritice. Spre partea superioară succesiunea prezintă o alternanţă de marne fine, şistoase, gresii micacee fine, rare menilite. Băncilă (idem, p. 255-257) separă în cadrul acestui orizont un număr de patru entităţi litologice (v. mai sus Sinonimie).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): Probabil Băncilă (idem, p. 256).
8. Limite: Limita inferioară se situează la contactul cu Orizontul Bazal al Gresiei de Fusaru. Limita superioară este la contactul cu Gresia de Fusaru.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Băncilă (idem, p. 257) citează resturi de peşti din partea superioară (numită “Orizontul şistos cenuşiu cu marnocalcar “).
10. Mediul depozitional: Marin, restrictv (anoxic), cu adâncimi de 700 m (Bădescu, 1998, p. 193).
11. Corelări: Spre est se corelează cu Orizontul Menilitelor Inferioare şi al Marnelor Bituminoase + Şisturile Disodilice Inferioare.
Literatura citată
Băncilă I., 1958, Geologia Carpaţilor Orientali. Ed. Ştiinţifică, 368p.
Joja T., Mirăuţă Elena, Alexandrescu Gr., 1968b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, Notă explicativă, 45 p.
Mirăuţă O., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ.