Formaţiunea Marnelor şi Calcarelor cu Oolite Ferifere

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor; (iii) Apusenidele Nordice, Unitatea de Bihor (Munţii Pădurea Craiului).

3.  Vârsta:Bajocian inferior.

4.  Sinonimie:

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Localitatea tip aici stabilită: Valea Mnierei (pe flancul nordic al Brahianticlinalului Dealul Crucii); (ii) Formaţiunea are extindere limitată, începând din sectorul Brahianticlinalului Butan spre sud vest, pe cursul mijlociu al Văii Vida, prin Poniciori până în Valea Cuţilor din sud-vestul Munţilor Pădurea Craiului; Harta geologică 1:200,000, foaia 9-Șimleul Silvaniei, caroul c2 (Lupu et al., 1967, Patrulius et al., 1968c); Harta geologică 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare (Bordea et al., 1986).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) In Valea Mnierei Patrulius et al. (1982, p. 37) descriu o succesiune formată din:

“- calcar marnos siltic, gros de 8 cm, cenuşiu cu patină de alteraţie brună-gălbuie sau pe alocuri roşcată, lumaşelic, cu foarte numeroase exemplare de Darellia şi alţi amoniţi (Zona Sowerbyi);

- calcar oolitic şi nisipos, feruginos (oomicrit până la oosparit), cenuşiu-roşcat cu patină de alteraţie violacee sau brună-gălbuie, cu belemniţi, specii de Otoites şi Emilela, rare bivalve, vizibil pe 80 cm. (Zona Sauzei).”; (ii) Diferite alte aspecte au fost semnalate de Patrulius et al. (1982, p. 37).

- La obârşia Văii Mnierei succesiunea începe cu “marne siltice şi oolitice brune cu mici noduli fosfatici, vizibile pe o grosime de 0,80 m (?Sowerbyi) urmează marne oolitice-siltice de culoare violacee (minette), având 1,50 m grosime (Bajocian inferior), apoi calcarele spatice ale Bajocianului mediu”.

- “In bazinul mijlociu al Văii Vida, pe creasta cuprinsă între Valea Rusceului şi Valea Topliţei, - calcare oolitice roşii, apoi calcarele Bajocianului mediu.”

- “La Poniciori... marne siltice şi ooidice, până la siltite marnoase ooidice, roşu-violacee, cu un conţinut de fier, sub formă de hematit, de 10-18% (exprimat în Fe203). Aceste roci au până la 0,80 m. grosime...Rocile descrise conţin belemniţi, o specie de Ctenostreon de talie mare şi rare exemplare de Entolium renevieri Oppel).”

- La Valea Cuţilor “un banc de 1,5 m. de calcar cu ooide feruginoase cenuşiu sau brun-roşcat prin alteraţie, pe alocuri şi violacee (Zona Sauzei).”. După Patrulius et al. (1982, p. 38) “rocile cele mai caracteristice ale Bajocianului inferior din Pădurea Craiului sunt calcare, marne şi siltite marnoase cu ooide, deseori fosilifere. Tipurile litologice rezultă din combinaţia în proporţie variabilă a calcitului, a argilei şi a materialului cuarţitic fin detritic care reprezintă siltul. Ooidele se prezintă fie sub formă de oolite tipice, adică de granule sferice cu structură concentrică şi radiară bine distinctă, fie sub formă de granule ovoidale fără structură sau cu structură concentrică estompată deseori vizibilă numai la periferie.”

7.   Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius et al. (1982, p. 37-39).

8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Formaţiunea Calcarelor Negre şi Galbene cu Ludwigia şi Graphoceras (Valea Mnierei în faciesul marnelor siltice cu mici concreţiuni negre). Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea Calcarelor cu Entolium şi a Calcarelor cu Noduli Bruni.

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Formaţiunea e săracă în fosile. In Valea Mnierei a fost identificată o faună mai bogată cu cefalopode şi bivalve, rare gasteropode, fără brahiopode; (ii) Zona Sowerbyi şi Zona Sauzei identificate în Patrulius et al. (1982, p. 39).

10. Mediul depoziţional:

11. Corelări: