1. Statutul numelui: Informal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) După Pop (1993, p. 23) în jumătatea de est a Depresiunii Petroşani Orizontul 2 conţine două suborizonturi informale iar în jumătatea vestică conţine 4 suborizonturi informale; (iii) Cuvertura posttectonică a Domeniului Danubian (Depresiunea Petroşani).
3. Vârsta: Oligocen superior (Chattian)-Egerian inferior (Pop, idem, p. 197-203 şi Stan et al., 1979, pe harta geologică 1: 50,000, foaia 124a-Cîmpu lui Neag).
4. Sinonimie: “Orizontul productiv inferior” (Stan et al., idem, pe harta geologică 1: 50,000, foaia 124a-Cîmpu lui Neag); “Orizontul 2 sau “productiv inferior”” (Pop, idem, p. 23).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată; (ii) Intre Lupeni şi Cimpa (în nordul Depresiunii) între Cîmpu lui Neag şi Sălătruc (în nordul Depresiunii); între Cimpa şi cotul Văii Jieţ (în estul Depresiunii). Sub depozite mai noi Orizontul 2 este prezent pe toată aria Depresiunii Petroşani; Harta geologică 1: 200,000, foile 26-Orăştie, carourile d1, d2 (Savu et al., 1968; 1968a); 33-Târgu Jiu, caroul a1 (Bercia et al., 1967; 1968); Harta geologică 1: 50,000, foile 106c-Lupeni (Berza et al., 1986); 124a-Cîmpu lui Neag (Stan et al., 1979).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Pop (idem, p. 23) Orizontul 2 din Depresiunea Petroşani “constă din depozite de culoare, predominant, cenuşie şi numai rareori (spre partea superioară) slab verzuie; iar paleontologic este deseori abundent fosilifer cu resturi, când de floră, când de faună. Orizontul 2 cuprinde în grosimea sa şi 22 de strate de cărbuni, încadrate, fiecare, de strate de roci sterile.” Orizontul 2 are o grosime de 300-500 m şi este constituit din secvenţe ciclice constituite din 2 componente: gresii şi microconglomerate (în baza ciclurilor), argile, marne ori cărbuni (în partea superioară a ciclurilor). Tipurile litologice din alcătuirea Orizontului 2 sunt: gresii (48,44%), microconglomerate (0,59%), argile (37,13%), marne (6,67%), calcare argiloase (=marno-calcare) (2%), şisturi disodilice (0,13%), calcare (0,51%), cărbuni (4,55%). Sedimentele terigene formează strate submetrice şi metrice. Gresiile cenuşii, cenuşii-negricioase, rar albicioase, sunt semitari şi foarte tari, cu stratificaţie încrucişată, conţin floră şi faună. Gresiile pot fi argiloase, marnoase, silicioase, calcaroase, bituminoase, cărbunoase. Argilele cenuşii până la negre ori brune, sunt moi până la foarte tari, cu spărtură neregulată până la concoidală, au stratificaţie paralelă şi conţin uneori floră şi faună abundentă. Marnele cenuşii, semitari şi tari se sparg neregulat ori se desfac în plăci. Au stratificaţie paralelă şi sunt uneori fosilifere. Şisturile disodilice şistoase conţin impresiuni de frunze şi solzi de peşti. Cărbunii de culoare neagră-lucioasă sau negru-brună-mată conţin vitrinit (50-90%), clorit (5-45%), durit (1-9%), fuzit (<2%), concreţiuni sferosideritice, pirită, sulf, sunt compacţi ori rubanaţi ori şistoşi, tari, cu spărtură concoidală. O tonă de cărbuni conţine 10-15 m³ metan liber ori legat fizic. Cărbunii din Orizontul 2 constituie 23 strate (numerotate de jos în sus: 0-21) cu grosimi variind între 0,1 m şi 32 m (Stratul 3, constituit la rândul lui din 3-14 benzi de cărbuni) (Tabelul 3 la p. 34, în Pop E., idem). Stratele 20 şi 21 sunt prezente numai în vestul Depresiunii Petroşani.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Pop (idem, p. 23-35; 197-203); (ii) Stan et al. (1979).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Orizontul 1 din Depresiunea Petroşani. Limita superioară este la contactul cu Orizontul 3 din Depresiunea Petroşani.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Pop (idem, p. 25-27) prezintă o listă de floră, moluşte, mamifere (Anthracotherium illyricum), peşti (Clupea longimana, Alosa sculptata, Odontaspis cuspidata), foraminifere.
10. Mediul depoziţional: Schizohalin, cu alternanţe de ambianţe predominant salmastre şi marine (foarte rar) şi dulcicole (rar) (Pop, idem, p. 64-71; 198).
11. Corelări: Pop (idem, p. 198) compară Orizontul 2 din Depresiunea Petroşani cu Stratele de Cetate din Depresiunea Transilvaniei.
Literatura citată
Bercia I., Marinescu Fl., Mutihac V., Pavelescu Maria, Stancu Josefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 33-Târgu Jiu.
Bercia I., Marinescu F., Mutihac V., Pavelescu Maria, Stancu Iosefina, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 33-Târgu Jiu. Notă explicativă, 57 p.
Berza T., Seghedi Antoneta, Pop G., Szasz L., Hârtopanu I., Săbău G., Moisescu V., Popescu G., 1986, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 106c-Lupeni.
Pop E. I., 1993, Monografia geologică a Bazinului Petroşani. Ed. Acad., 296 p.
Savu H., Pavelescu Maria, Stancu Josefina, Lupu Denisa, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 26-Orăştie.
Savu H., Pavelescu Maria, Stancu Josefina, Lupu Denisa, 1968a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 26-Orăştie. Notă explicativă, 61 p.
Stan N., Stănoiu I., Năstăseanu S., Moisescu V., Seghedi A., Pop G., 1979, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 124a-Cîmpu lui Neag.