Gresia de Alba

Descarca / Imprima

1.  Statutul numelui: Acceptat.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formaţiunii de Nalbant (Baltres în Baltres et al., 1991, p. 13), decăzut din calitatea de formaţiune atribuită de Patrulius et al. (1974, p. 62) ; (iii) Dobrogea de Nord.

3. Vârsta: Carnian superior-Norian.

4. Sinonimie: “braunen Sandstein von Trestenik” (Peters, 1867, p. 168); pro parte “Keuper Sandstein” (Peters, op. cit., p. 168); “Sandsteine von Trestenic” (Kittl, 1908, p. 474); “Sandsteincomplex” (Redlich, 1908, p. 500); “Sandstein des Cilicthales” (Redlich, 1896, p. 501); pro parte “Gresiile şi argilele şistoase triaso-liasice” (Murgoci, 1914, p. 409); “Strate de Nalbant” (Atanasiu, 1940, p.42); “Flişul neotriasic” (Mutihac, 1964, p. 237); “Stratele de Nalbant” (Mirăuţă et Mirăuţă, 1962b, p. 134); “Strate de Alba” (O. Mirăuţă, 1966, în carnet de teren); “Flişul triasic superior” (Mirăuţă, 1966c, p. 507); “Formaţiunea stratelor de Alba” (Patrulius et al., 1974, p.62 şi pe harta “Schiţă geologică cu răspândirea depozitelor triasice”, sc. 1:200,000 din acelaşi raport); “the upper detrital formation” (Mirăuţă, 1982, p. 71); “Formaţiunea de Alba” (Mirăuţă et al., 1985, p. 6); “Formaţiunea detritică superioară” (Mirăuţă, în Mirăuţă et al., 1981, p. 29); “Formaţiunea stratelor de Alba” (Mirăuţă et al., 1986, p. 15); “Alba Beds” (Pomârleanu et Grădinaru, 1988, p. 10); “Formaţiunea de Alba” (Baltres et Mirăuţă, 1987, p. 40; Baltres, în Baltres et al., 1989, p. 11, 14); “Alba Fm. ” (Grădinaru et al., 1995, p. 52); “Gresia de Alba” (Baltres în Baltres et al., 1998a, p. 36; Baltres, 2003, p. 71); “Grès d’Alba” (Baltres, în Antonescu et Baltres, 1998, p. 160); “Alba Formation” (Grădinaru, 2000, p. 29).

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Afloriment în satul Alba, în versantul stâng al văii Alba, Jud. Tulcea. Coordonate Gauss-Krüger: X= 5619.950; Y= 4993.200. (ii) Gresia de Alba alcătuieşte şirul neîntrerupt de dealuri, începând de la satele Alba şi Izvoarele, spre nord, până la satul Teliţa şi de aici către vest, până la izvoarele văii Morilor. Arii mai restrânse de aflorare se găsesc între comuna Izvoarele şi est Babadag, precum şi la Dealul Lipca Mare. Forajul 69.802-Isaccea a traversat Gresia de Alba între metrii 1275,3 şi 1374. Hărţile geologice redau, de mult timp, răspândirea acestei unităţi litostratigrafice: “Geologische Uibersichtskarte der nördlichen Dobrudscha” scara 1: 420,000, sub legenda: ‘Schiefer un Sandsteine (Trias)’ (în Peters, op. cit.); “Carte géologique de la Dobrogea”, scara 1: 250,000, sub denumirea “Norien (supérieur?)” (în Ianovici et al., 1961); “Harta geologică a zonei Tulcea”, scara 1: 100,000, cu legenda: “Norian superior-Gresii-facies flişoid” (în Mutihac, 1964); “Schiţa geologică cu răspândirea depozitelor triasice”, scara 1: 200.000, cu legenda: “Formaţiunea stratelor de Alba (Norian superior)” (în Patrulius et al., op. cit.); Harta geologică a României, 1: 200,000, foaia 38-Tulcea, carourile a2, a3, a4, b2, b3, b4, c3, c4; Harta geologică a României, 1: 50,000, foile 134b, Niculiţel; 134d, Priopcea;135a+135c, Somova+Cataloi; 135b+135d, Tulcea+Agighiol; 153a, Babadag; 153b, Sarichioi.

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) La localitatea tip aflorează gresii grosiere şi mediu granulare, în strate decimetrice. Aici baza succesiunii nu este vizibilă, iar partea ei superioară a fost erodată. Din observaţii făcute în întreaga arie de extindere  rezultă că faciesul de Alba este esenţial grezos dar conţine, în proporţii mult subordonate, microconglomerate cuarţoase şi calcaroase, conglomerate calcaroase, roci pelitice şi calcare. Grosimea stratigrafică măsurată în forajul Isaccea este de 75 m. Gresiile au granulaţie variabilă, dominant grosieră, sunt dure, compacte şi au ciment calcitic. Culoarea lor, în stare proaspătă, este cenuşie. Prin alterare supergenă capătă un aspect foarte caracteristic: o coloraţie cafenie sau brună, o pronunţată porozitate şi devin friabile, ca efect al decalcifierii şi al mobilizării hidroxizilor de fier. Grosimea stratelor este cel mai adesea metrică, dar sunt intervale, în stivă, dominate de  turbidite în strate centimetrice, asociate cu pelite. Stratele groase sunt masive, lipsite de structură sau conţin laminaţii paralele în partea inferioară şi mijlocie şi structuri dish la partea superioară. Stratele subţiri sunt vizibil gradate şi conţin structuri sedimentare caracteristice secvenţelor Bouma. La baza lor sunt vizibile variate hieroglife (flute casts, load casts, bioglife). Tipurile de ihnostructuri sunt descrise de Baltres (1999, p. 11-12). Constituenţii granulari ai gresiilor sunt cuarţul şi feldspaţii. Cimentul lor este foarte caracteristic: el este calcitic şi conţine totdeauna numeroşi romboedri de dolomit înconjuraţi de o franjă limonitică groasă. Intercalaţiile de conglomerate şi microconglomerate constituite din galeţi bine rotunjiţi de calcare triasice, prinse în matrice grezoasă, constituie lentile de 3-4 m grosime şi apar rar. Mult subordonate cantitativ sunt argilele negre, marnele foioase verzui şi calcarele negre. Ele sunt prezente cu precădere spre baza succesiunii.

7.   Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Mirăuţă (1966, note de teren) face prima referire la localitatea Alba (‘Strate de Alba’). Denumirea a intrat în uz fără a fi fost publicată. Patrulius et al. (op. cit., p. 62) îi atribuie calitatea de formaţiune (v. mai sus, 4. Sinonimie); (ii) Baltres (în Baltres et al., 1991, p. 13) introduce denumirea de “Gresie de Alba” şi îi atribuie calitatea de membru al Formaţiunii de Nalbant; Baltres (idem, 2003, p. 71-73).

8.   Limite: In valea Cilicului Gresia de Alba pare a succede Formaţiunii de Cataloi. La Izvoarele (D. Bujorul) şi la vest de Poşta (D. Chilizbaş) ea acoperă, fără tranziţie, blocuri de bazalte şi de calcare (Megabrecia de Bogola)  insedimentate la partea superioară a Formaţiunii de Cataloi, iar la sud de Niculiţel acoperă bazaltele Formaţiunii de Niculiţel. La D. Consul vine în contact tectonic cu Formaţiunea de Somova şi cu Riolitul de Consul. Limita superioară este necunoscută. La est de Babadag Gresia de Alba este acoperită transgresiv de depozitele cenomaniene ale Formaţiunii de Iancila.

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Halobii în intercalaţii. Redlich (ibidem) citează, la izvoarele văii Cilicului Halobia rugosa, iar Kittl (idem, p. 472) semnalează din acelaşi loc halobii cu caractere comune speciilor rugosa şi fallax. Aceste specii indică o vârstă carnian superioară. Asociaţiile de conodonte cu Gondolella noah şi Metapolygnathus angustus din calcare negre, intercalate către baza succesiunii, la D. Malciu de la Valea Teilor (altădată, Meidanchioi) şi la D. Carierei-Tulcea, indică de asemenea o vârstă carnian superioară (Mirăuţă, în Mirăuţă et al., idem, 1981, p. 30).

10. Mediul depoziţional: Gresia de Alba reprezintă un facies asociat unui sistem depoziţional siliciclastic, de mare adâncă. Acumulările resedimentate au fost puse în loc prin cel puţin două mecanisme: curgere în masă şi curenţi de turbiditate, probabil în canale situate în zona proximală a unui con submarin. În forajul 69.802-Isaccea, tranziţia verticală de la Megabrecia de Bogola la gresii grosiere în facies de Alba indică o secvenţă fining upward,   de colmatare a unui canion submarin.                                           

11. Corelări:

Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000