1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor; (iii) Apusenidele Nordice, Unitatea de Bihor (Munţii Pădurea Craiului).
3. Vârsta: Liasic-Hettangian.
4. Sinonimie:
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Localitatea tip neprecizată; (ii) Formaţiunea măsoară 40-50 m în Valea Boiului; 100-120 m la D. Recea; 150 m în Valea Ponoraşului, la nord de Damiş; 180-200 la D. Groşilor; 25 m în forajele 4006-Oradea şi 1022-Sântandrei; formaţiunea lipseşte în forajul 4018-Toboliu (Patrulius et al., 1982, p. 17). Popa (1982, în Patrulius et al., p. 61) menţionează formaţiunea în Grabenul Remeţi; Harta geologică 1:200,000, foaia 9-Șimleul Silvaniei, carourile c2, c3 (Lupu et al., 1967; Patrulius et al., 1968c); Harta geologică 1:50,000, foile 40b-Zece Hotare (Bordea et al., 1986), 41a-Remeţi (Patrulius et al.,1973).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Patrulius et al. (1982, p. 17-18) “Rocile constitutive sunt: (1) gresii cuarţitice, mai mult sau mai puţin grosiere; (2) microconglomerate şi conglomerate cuarţitice; (3) şisturi argilo-nisipoase, cenuşii până la negre; (4) argile plastice, în parte refractare, divers colorate.”. Uneori, în baza formaţiunii, stând direct pe calcare triasice de Wetterstein apar conglomerate cu elemente de calcare triasice în matrice grezoasă (vest de Şuncuiuş, în Valea Işbonctiş). Gresiile cuarţitice sunt cenuşii, gălbui-brune prin alterare mai rar roşcate-violacee, uneori sunt tigrate roşii-gălbui, cu stratificaţie paralelă şi oblică (D. Recea). Stratele au 10 cm sau sunt mai groase putând atinge 4 m. Microconglomeratele şi conglomeratele cuarţitice apar subordonat în succesiune, mai frecvente spre partea ei superioară. Formaţiunea se încheie cu un banc de conglomerate cuarţitice la D. Dumbrava (Brahianticlinalul Butan), la Damiş-Ponoraş şi la Poniţa. Argilele formează lentile şi strate de 1-2 m, intercalate în succesiunea gresiilor cuarţitice, îndeosebi în jumătatea inferioară a formaţiunii. Ele sunt în număr de peste zece în diferite sectoare. Culoarea lor variază de la neagră, cenuşiu-închis, roşu-violaceu, alb-gălbui, portocaliu, mai frecvent cenuşie. Uneori sunt pătate cenuşiu cu enclave roşu-violaceu, brun (D. Recea). Argilele negre conţin materie organică (Valea Ponoraşului). Mineralogia argilelor refractare include 46-68% caolinit. Acest mineral este prezent şi în argilele nerefractare în proporţie de 49-59%. Compoziţia mineralogică a permis separarea a patru categorii de argile (Papiu, 1969, citat de Patrulius et al., 1982, p. 19): argile caolinoase; argile illitice (şi montmorillonitice); argile cuarţoase; argile mixte. Argilele refractare au fost explorate şi exploatate la Şuncuiuş.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius et al. (1982, p. 17-23).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Formaţiunea de Valea Boiului. Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Poniţa.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) In argilele din nordul Pădurii Craiului (împrejurimile localităţii Şuncuiuş şi Banlaca) au fost determinate resturi vegetale (Phlebopteris, Solenocarpus, Claathropteris, Todites, Cladophlebis, Equisetites, Neocalamites, Podozamites (Semaka, 1968, citat de Patrulius et al., 1982, p. 22). Asociaţii sporo-polinice a identificat Antonescu (1969-1973, citat de Patrulius et al., 1982, p. 23).
10. Mediul depoziţional: Continental (demonstrat de microfloră).
11. Corelări:.
Literatura citată
Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., Costea C., 1986, Harta geologică scara 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare.
Lupu M., Borcoș M., Giușcă R., Bleahu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei.
Patrulius D., Lupu M., Borcoş M., 1968c, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei. Notă explicativă. 46 p.
Patrulius D., Popa Elena, Cîmpeanu Şt., Orăşanu Th., 1973, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 41a-Remeţi.
Patrulius D., Popa Elena, Tomescu Camelia, Popescu Ileana, Iordan Magdalena, Pop G., Panin Ştefana, Bordea S., 1982, Cercetări biostratigrafice pentru corelarea formaţiunilor mezozoice. Formaţiuni jurasice şi neocomiene din Apusenii de Nord. Raport Fond Geologic I.G.R., 117 p.