1. Statutul numelui: Valid, formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Grupul Carbonatic; (iii) Autohtonul Danubian Extern, Zona Cerna.
3. Vârsta: Bajocian-Callovian inferior.
4. Sinonimie:
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Denumirea acestei unităţi a fost împrumutată de la Vârful lui Stan, de unde Stănoiu (1973) citează un exemplar de Procerites sp. din gresii. Stratotipul este situat pe malul drept al văii Coşuştea, imediat la nord de localitatea Cerna Vârf, pe drumul neasfaltat ce leagă această localitate de şoseaua asfaltată Baia de Aramă-Nadanova, la circa 3 km de intersecţie, jud. Mehedinţi; (ii) Harta geologică 1:200,000 foaia32-Baia de Aramă, carourile b3, b4, c3 (Năstăseanu et Bercia, 1968; Năstăseanu et al., 1968); Harta geologică 1:50,000 foile 123c-Obîrșia Cloșani (Bercia et al., 1977), 123d-Tismana (Pop et al., 1975), 141a. Formaţiunea aflorează în Podişul Mehedenţi, Munţii Mehedinţi şi pe versantul sudic al Munţilor Vâlcan-Parâng. Pe versantul nordic al Munţilor Vulcan-Parâng, în Munţii Retezat şi în fereastra Muntele Mic, rocile acestei entităţi litostratigrafice evidenţiază un metamorfism foarte slab. Aceste roci au fost incluse în “Seria” de Tulişa şi sunt descrise sub alte denumiri.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Formaţiunea are o grosime de 5-20 m şi este constituită din gresii calcaroase şi calcare predominant grezoase şi scheletale, spatice, cenuşii sau gălbui, fine până la grosiere.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Stănoiu et al. (1997, p. 64); (ii) Stănoiu (1997a; 1997b; 1999). Aproape toţi cercetătorii (Mrazec, 1898; Munteanu-Murgoci, 1908; Schafarzik, 1909; Streckeisen, 1931; Manolescu, 1937; Codarcea, 1940; Drăghici, 1962; Mutihac, 1964b; Pop, 1973; Stănoiu, 1973; Preda, 1988; Berza et al., 1989) au descris gresiile calcaroase şi calcarele grezoase atribuite Doggerului. Unii dintre aceştia (Manolescu, 1937; Mutihac, 1964b; Pop, 1973; Berza et al., 1989) au inclus la unitatea litoastratigrafică menţionată şi gresiile berriasiene sau au admis tranziţii faciale laterale la calcarele suprajacente. Stănoiu et al. (1997) au redefinit această unitate litostratigrafică.
8. Limite: Limitele inferioară (cu Formaţiunea de Baia de Aramă) şi cea superioară (cu Formaţiunea de Cerna Vârf) sunt de tranziţie.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Resturile fosile identificate sunt: amoniţi (Procerites sp.), brachiopode, lamelibranchiate, gasteropode, echinoderme, briozoare, foraminifere.
10. Mediul depoziţional: Şelf.
11. Corelări: Formaţiunea de Vârful lui Stan se corelează cu unităţile litostratigrafice grezo-calcaroase situate la limita dintre Grupul detritic liasic şi Grupul carbonatic Jurasic superior-cretacic inferior din Danubian şi Getic.
Dr. I. Stănoiu, 2001
Literatura citată
Bercia I. Bercia Elvira, Năstăseanu S., Berza T., Iancu Viorica, Stănoiu I., Hârtopanu I., 1977, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 123c-Obîrşia Cloşani.
Berza T., Drăgănescu A., Strusievicz O.R., Seghedi A., Lupulescu A., Vâjdea V. et al., 1989, Studiul geologic, geofizic şi prin teledetecţie al Masivului Vâlcan în vederea evaluării potenţialului economic şi orientării activităţii de prospecţiune. Raport Fond Geologic I.G.R.
Codarcea A., 1940, Vues nouvelles sur la tectonique du Banat Méridional et du Plateau de Mehedinţi. AN, 20, 1, 1-74.
Drăghici C., 1962, Structura geologică a Platoului Mehedinţi între Izverna Cloşani-Padeş-Baia de Aramă-Ponoare. D. S. Inst. Geol., 48, 203-222.
Manolescu G., 1937, Etude géologique et pétropgraphique dans les Munţii Vulcan. AN, 18, 79-172.
Munteanu Murgoci G., 1908, Terţiarul din Oltenia. AN, 1, 46-55.
Mutihac V., 1964b, Stratigrafia şi structura geologică a sedimentarului danubian din nordul Olteniei (între valea Motrului şi valea Jiului) D. S. Inst. Geol., 50, 2, 277-308.
Mrazec L., 1898, Dare de seamă asupra cercetărilor geologice din vara anului 1897. I. Partea de est a Munţilor Vulcan. Bul. Min. Agr. Dom., 39 p., Bucureşti.
Năstăseanu S., Bercia I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă. Notă explicativă, 46 p.
Năstăseanu S., Bercia I., Bercia Elvira, Biţoianu Cornelia, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă.
Pop Gr., 1973, Depozitele mezozoice din Munţii Vâlcan. Edit. Acad. R.S.R., 155 p.
Pop Gr., Berza T., Marinescu Fl., Stănoiu I., Hîrtopanu I., 1975, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 123d-Tismana.
Preda I., 1988, Les variations des faciès du Liasic et du Dogger de Plateau de Mehedinţi. Anal. Univ.Buc., 37, 17-21.
Schafarzik F., 1909, Reambulation in den südlichen Karpaten und im Krasó-Szörényer Mittelgebirge. Jahrb. d. k. ung. geol. Anstalt f. 1900, 69-85, Budapest.
Stănoiu I., 1973, Zona Mehedinţi-Retezat: O unitate paleogeografică şi tectonică distinctă a Carpaţilor Meridionali. D. S. Inst. Geol., 59, 5, 127-171.
Stănoiu I., 1997a, Stratigraphic and tectonic explanation about the Mehedinţi Plateau-Vâlcan Mountains (South Carpathians). Anale.Univ. Cuza, Iaşi, 22-23 (anii 1996-1997), 185-195.
Stănoiu I., 1997b, The Mehedinţi Plateau stratigraphy. Intl. Symp. on the Geology of the Danube Gorges, Yougoslavia and Romania, Belgrade-Bucharest, 259-263.
Stănoiu I., Popa M., Ticleanu M., Diaconiţă Dorina, 1997b, The lithostratigraphic, facial and paleoenvironmental analysis of Liassic coal bearing formations from Reşiţa and Sirinia Basins (Romania). European Coal Conf., Abs., p. 67. Izmir, Turkey.
Streckeisen A., 1931, Cercetări geologice în Podişul Mehedinţi. D. S. Inst. Geol., 18, 103-117.