1. Statutul numelui: Propus.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Domeniul Danubian Extern, Unitatea de Cerna.
3. Vârsta: Kimmeridgian superior-Tithonian.
4. Sinonimie: “La Formation de Valea Pragului” (Stănoiu et al., 1997a, p. 65); “Formaţiunea de Valea Pragului” (Stănoiu, 2000, p. 156).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Pragului, la nord de satul Sohodol, jud. Mehedinţi şi Gorj; (ii) v. harta geologică în Stănoiu et al. (op. cit., p. 65); Valea Coşuştea; Harta geologică 1: 200,000, foaia 32-Baia de Aramă, carourile b3, b4, c4 (Năatăseanu et Bercia, 1968; Năstăseanu et al., 1968); Harta geologică 1: 50,000, foile 123c-Obârşia Cloşani (Bercia et al., 1977), 123d-Tismana (Pop et al., 197500, 141b-Baia de Aramă.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea, groasă de circa 100 m, este constituită din calcare bioclastice şi calcare micritice cu alge, foraminifere, corali şi pachiodonte. Această formaţiune s-a acumulat în Aria depoziţională marginală externă (Stănoiu, op. cit., p. 159). Stănoiu (op. cit., p. 156) descrie din Aria depoziţională marginală externă “calcare predominant scheletale, calcare intraclastice, calcare micritice etc., cu alge, foraminifere, corali şi caprotine.”
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Stănoiu (op. cit., p. 156); (ii) Stănoiu et al. (op. cit., p. 65).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Formaţiunea de Cerna Vârf. Tranziţia este gradată. Limita superioară, discordantă, este la contactul cu Formaţiunea de Sohodol (Stănoiu et al., op. cit., fig. 2 la p. 66).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Foraminifere (Andersenolina sp.); Nannoplancton (Polycostella beckmannii, Miravetesina favula, Conusphaera mexicana mexicana, Ellipsogelosphaera frequens, E. ovata, Cyclogelosphaera ovata, C. deflandrei, Watznaueria beckmannii) (Tithonian superior).
10. Mediul depoziţional: Platformă carbonatică.
11. Corelări: Formaţiunea de Valea Pragului reprezintă echivalentul Formaţiunii de Iloviţa, slab metamorfozată (Stănoiu, op. cit., p. 159).
Literatura citată
Bercia I. Bercia Elvira, Năstăseanu S., Berza T., Iancu Viorica, Stănoiu I., Hârtopanu I., 1977, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 123c-Obîrşia Cloşani.
Năstăseanu S., Bercia I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă. Notă explicativă, 46 p.
Năstăseanu S., Bercia I., Bercia Elvira, Biţoianu Cornelia, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă.
Pop Gr., Berza T., Marinescu Fl., Stănoiu I., Hîrtopanu I., 1975, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 123d-Tismana.
Stănoiu I., 2000, Noul model paleogeografic, stratigrafic şi facial al Bazinului Cerna (Danubian – Carpaţii Meridionali). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 45, 149-165.