Formaţiunea de Valea Mare

Descarca / Imprima

                                       

  1. Statutul numelui:
  2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii);

Unitatea structurală (iii): (iii) Apusenidele Nordice, Sistemul Pânzelor de Codru (Pânza de Dieva, Pânza de Finiş, Pânza de Şasa).

  1. Vârsta: Tithonian-Neocomian inferior (Valanginian-Hauterivian).

4.  Sinonimie: “Valea Mare Formation” (Patrulius, în Patrulius et al., 1976c, p. 96); “complexul detritic din pânza de Finiş” (Tomescu et Panin, în Patrulius et al., 1982, p. 82); “Formaţiunea de Valea Mare” pe Harta geologică 1:50,000, foaia 55a-Dumbrăviţa.

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Mare, afluent drept al Crişului Negru, la SV de Beiuş, în cuprinsul Pânzei de Finiş; (ii) Profile reprezentative se găsesc în partea centrală a Munţilor Codru: Valea Pontului, Valea Mare a Şuncuiuşului, Valea Finişului, Valea Şasa (? în Munţii Bihor, pe Valea Luncii, cf. Tomescu et Panin, în Patrulius et al., 1982, p. 85); Harta geologică 1:50,000, foile 55a-Dumbrăviţa şi 55b-Dr. Petru Groza.

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea are aproximativ 1000 m grosime şi constă dintr-o secvenţă inferioară (calcare albe-cenuşii, cu silicifieri) şi una superioară (marnocalcare, gresii siltite cu silicifieri) (cf. legendei Hărţii geologice 1:50,000, foaia 55a-Dumbrăviţa). După Tomescu et Panin (în Patrulius et al., 1982, p. 82) pe Valea Pontului din Munţii Codru (Pânza de Finiş) primul termen al formaţiunii constă din “calcare micritice cenuşii sau cenuşii-cafenii şi calcare micritice albe cu o grosime de 6-8 m”. Spre partea superioară sunt prezente accidente silicioase “microfaciesul acestor calcare este caracterizat de biopelmicrite cu Protoglobigerina sp. în explozie, Spirillina sp., Lenticulina sp., radiolari, sau de oopelmicrite cu Ophthalmidiumcarinatum” (Leischner), Globochaete alpina Lombard, Lenticulina sp., Astacolus sp., ostracode, plăci de echinoderme şi nodosariide cu test gros hialin. Din calcarele cu accidente silicioase cităm Saccocoma sp., aspect “Lombardia arachnoidea” Bronn filiformi şi Eotrix alpina Colom”. Aceste roci apar pe Valea Pontului, creasta Prislopului, Dealul Răchiţii, Valea Bujorului şi Valea Iepei.

Al doilea termen al formaţiunii dispus în continuitate stratigrafică constă din depozite de tip prefliş “care se ridică până în Berriasian superior-Valanginian” (Tomescu et Panin, în Patrulius et al., 1982, p. 83). Litologia acestui termen stratigrafic constă din “calcare grezoase, stratificate în bancuri decimetrice şi marnocalcare şistoase, negricioase şi verzui-roşcate, cu accidente silicioase lenticulare sau stratiforme. Uneori se intercalează jaspuri roşcate sau verzui cu grosimi de 10-15 cm. Microfaciesul calcarelor silicioase este dominat de silicolite unde într-un ciment silicios sunt prinse fragmente de spongieri şi radiolari”. Marnocalcarele verzui conţin aptychi descrişi de Turculeţ şi Grasu care indică vârsta Tithonian inferior. “In succesiune continuă se trece la calcarenite şi brecii calcaroase cu accidente silicioase, marnocalcare şi gresii calcaroase cenuşii negricioase, stratificate ţn bancuri de 40-60 cm, al căror microfacies caracterizează Tithonianul superior. Sunt biomicrite arenitice predominant cu ramuli de Saccocoma robuste... spicului de spongieri, radiolari, Globochaete alpina Lombard, Spirillina sp... calpionellide” (cele din urmă indică vârsta Tithonian superior). In succesiune urmează “ argile şi marne cenuşii închis, cu intercalaţiii de gresii calcaroase, marnocalcare şi mai rar nivele de calcare spatice, până la primele zone cu faună berriasian superioară-valanginiană. Marnocalcarele conţin în continuare calpionellide, dar fără saccocome”... “şisturile argilo-marnoase devin dominante spre partea superioară a succesiunii. In ele se mai intercalează siltite până la gresii fine argiloase şi marnocalcare litate”. Microfaunele din aceste roci indică vârsta Berriasian superior-Valanginian.

7.   Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius (în Patrulius et al., 1976c, p. 96) nom. nud.

8. Limite: Limita inferioară este la contactul discordant cu calcare ale Liasicului mediu (Pliensbachian cu Involutina liassica şi belemniţi) (Formaţiunea de Pontu). Limita superioară este un contact tectonic cu depozite paleozoice ale Pânzei de Dieva sau de Moma (Tomescu et Panin, în Patrulius et al., 1982, p. 82).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Laevaptychus latus taxopora Trauth, Lamellaptychus rectecostatus (Park.), L. beyrichi (Oppel) var. fractocosta Trauth, L. cf. lamellosus (Park.), Punctaptychus punctatus (Voltz) (Turculeţ et Grasu, 1968, citaţi de Tomescu et Panin, în Patrulius et al., 1982, p. 83). In cuprinsul calcarenitelor şi breciilor calcaroase cu accidente silicioase sunt prezente calpionellide ale Tithonianului superior (Calpionella alpina de talie mare). Marnocalcarele de la nivele superioare conţin microfaună a Tithonianului superior-Berriasian (Trocholina elongata, Pseudocyclammina lituus, Cladocoropsis mirabilis, Lithocodium aggregatum, Cayeuxia elliotti, C. moldavica). In ultimul termen al succesiunii sunt prezente capionellide ale Berriasianului superior-Valanginianului (Calpionellopsis cf. oblonga (dominant), ?Tintinopsella ex gr. longa, Remaniella cf. dadayi, Amphoporellina sp).

10. Mediul depoziţional: Bazin adânc (Patrulius, în Patrulius et al., 1976c, p. 96)

11. Corelări: Formaţiunea de Valea Mare se corelează cu Formaţiunea de Valea Luncii din Munţii Bihor.

Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000