Membrul de Dâncu

1.  Statutul numelui: Valid, formal.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formaţiunii de Cetăţuia; (iii) Nord–vestul Depresiunii Transilvaniei.

3.  Vârsta: Rupelian ( Oligocen ).

4.  Sinonimie: “Schichten von Forgacskut” ( partim )  (Koch, 1883, p. 134; 1894, p.359); “stratele  de Tic superioare” (Răileanu et al., 1960, p. 268); “Orizontul marno-şistos fosilifer” (Moisescu, 1963, p. 201); ”Couches de Ticu supérieures“  (=”Couches de Dîncu – Tămaşa“) (Moisescu, 1972, p. 10 ).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Dâncu (judeţul Cluj), Dealul Pleşa Dâncului, pe drumul comunal Dâncu–Ticu Colonie; (ii)  Depozitele acestui membru sunt limitate  la Aria depoziţională Gilău unde se urmăresc pe o lungime de cca. 40 km între Almaşu şi Cluj-Napoca (judeţul Cluj) (vezi harta geologică  Moisescu, 1975).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) este reprezentată de succesiunea ce aflorează în versantul vestic al dl. Pleşa Dâncului unde se observă ( de la vechi spre nou ) pachet de 3m marnoargile cenuşii  cu cristale de gips secundar;

       -  pachet de 3,5m gresii grosiere şi gresii fine cochilifere ( Polymesoda, Lenticorbula, Congeria, Brotia ) cu intercalaţii de argile lumaşelice, şisturi cărbunoase şi cărbune brun ( stratul Francisc );

       -  pachet de 5m marnoargile cenuşii slab şistoase, fosilifere ( Lenticorbula, Polymesoda, Cardium, Unio, Melanopsis, Hydrobia, Stenothyrella ) cu intercalaţii de şisturi argiloase şi cărbune brun ( stratul Rozalia ) spre top;

       - pachet de 5,5m argile şi marne şistoase, fosilifere ( Lenticorbula , Polymesoda ) cu sferosiderite şi cu un strat de cărbune brun ( stratul Speranţa ) la partea terminală. Succesiunea litologică a Membrului Dâncu este destul de diferită de la o secţiune la alta, iar grosimea variază şi ea de la 2m la Cluj-Napoca până la 17-18m în regiunea localităţii tip.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Rusu (1972a, p. 273) “Pentru partea superioară a stratelor de Ticu propunem denumirea de < Strate de Dîncu >…”. “ Ca profil tip poate servi cel prezentat de Moisescu (1963, p.205-207, fig.3)”. Unitate litostratigrafică de argile şi marnoargile cenuşii, fosilifere, cu intercalaţii de gresii, şisturi cărbunoase şi cărbuni. Membrul apare separat pentru prima dată pe Harta geologică a regiunii Cluj-Huedin-Românaşi sc. 1 : 87,000 (Moisescu, 1975 ); (ii) Moisescu (1975, 1978), Rusu (1989).

8.  Limite: Limita inferioară, izocronă, de discontinuitate, se trasează deasupra ultimilor apariţii de argile roşii ale Formaţiunii de Moigrad. Limita superioară, heterocronă, de continuitate, se situează la contactul dintre marnoargilele cenuşii cu cărbuni şi arenitele siliciclastice ale Gresiei de Gruia.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Mollusca: Polymesoda ex gr. convexa , Lenticorbula sokolovi, L. subtriangula, Cerastoderma concamerata, Congeria basteroti, Wanderschaliea boeckhi, Unio volffi, Nuculana gracilis, Brotia ex gr. escheri, Melanopsis hantkeni, Hydrobia obtusa, Stenothyrella lubricella, Planorbis cornu etc. (Meszaros, 1959, Moisescu, 1963, 1972, 1978, 1981 ). Ansamblul malacologic al Membrului Dâncu  prezintă o valoare biostratigrafică redusă, indicănd doar pentru aceste depozite o vârstă oligocenă. Ostracoda: Cytheridea helvetica, Loxoconcha aff. kuiperi, Cytheromorpha aff. zindorfi, Bairdia aff. oviformis, Cythrella sp., Candona sp.  Aceşti taxoni provin din nivelul marin cu Nuculana gracilis şi nu au o semnificaţie biostratigrafică deosebită (Olteanu, 1980).  Mammalia: Kochictis centenni, Paraentelodon sp. şi Anthracotherium sp. (de talie mare ). Asociaţia de mamifere este contemporană cu cea a Nivelului La Ferté-Alais din Stampianul superior francez  (Rădulescu et Samson, 1989).  Floră: Zizyphus zizyphoides, Castanopsis furcinervis, Quercus neriifolia, Osmunda lignitum, Sequoia abietina, Asplenium eocenicum, Daphnogene septimontana, Dryophyllum palaeocastanea, Myrica lignitum etc. (Petrescu, 1980). Este o vegetaţie amestecată de mlaştini carbogeneratoare şi de zone colinare. Ea indică o vârstă rupeliană. Nannoplancton calcaros: Reticulofenestra ornata  identificată de Gheţa (fide Moisescu, 1981) din nivelul cu Nuculana, este o specie frecventă în Nivelul cu Nucula comta (Nannozona NP23) din Formaţiunea de Ileanda (Rupelian superior ).

10.  Mediul depoziţional: Argilele de Dâncu s-au depus într-o zonă litorală cu aport de ape dulci, izolată parţial sau total de bazinul marin ( salmastru, cu episoade euhaline ). Mlaştinile cu  vegetaţie bogată care s-au instalat în perioadele de colmatare au favorizat apariţia unor ierbivore de talie mare.

11.  Corelări: Argilele de Dâncu înlocuiesc parţial  ( partea inferioară ) sau total Gresia de Gruia, constituind împreună o formaţiune. Membrul Dâncu, limitat la Aria Gilău, se corelează cu partea inferioară a Formaţiunii de Ileanda din ariile Meseş şi Preluca, fapt atestat de prezenţa speciei euhaline Nuculana gracilis (vezi Moisescu, 1968) caracteristică Nivelului-reper cu Nucula comta din baza Formaţiunii de Ileanda  (Rusu, 1970).

                                                                                    Dr. A.Rusu, 1998