1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor. Membru al Formaţiunii de Lugaş; (iii) Munții Apuseni de Nord - Unitatea de Bihor.
3. Vârsta: Anisian superior.
4. Sinonimie: “le Calcaire de Vida” (Patrulius, 1976, p. 50); “calcarul de Vida” (Patrulius, în Ianovici et al., 1976, p. 128); “Vida Limestone” (Patrulius, în Patrulius et al., 1979b, p. 4); “the Vida Limestone” (Patrulius, în Bleahu et al., 1981, p. 9); “Calcare cenuşiu închise cu feţe ondulate – calcar de Vida” (Bordea et al., 1986, pe Harta 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Vida, la vest de satul Zece Hotare, pe Harta 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare, jud. Bihor; (ii) Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 9-Șimleul Silvaniei, caroul c2 (Lupu et al., 1967; Patrulius et al., 1968); foaia 17-Brad, carourile a1, a2 (Bleahu et al., 1967, 1968); Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare (Munții Pădurea Craiului) (Bordea et al., 1986); în Munții Bihor foile 56a-Pietroasa (Bleahu et al., 1985); 56b-Poiana Horea (Bleahu et al., 1980).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Patrulius (în Ianovici et al., 1976, p. 128) dă următoarea descriere: “calcarul de Vida, cenuşiu, cu enclave lenticulare sau reţea de culoare gălbuie, mai rar negricios, pe alocuri marnos, roşcat (valea Vida); micritic sau microsparitic, cu nodosarii; stratificat în lespezi şi bancuri medii (10-30 cm) cu feţe ondulate, mai rar în bancuri groase de 40-100 cm. Are 20-30 m grosime la Pestiş şi Lugaş, 120 m în foraje la Oradea, 70 m în valea Vida unde ocupă aproape tot intervalul formaţiunii de Lugaş şi cuprinde două nivele de şisturi argiloase: unul în bază şi altul la partea mijlocie.”. Cele două nivele de şisturi argiloase au fost descrise sub denumirea de Şisturile de Pestiş Inferioare şi Superioare (v. fişa). Prezenţa Şisturilor de Pestiş Superioare împarte Calcarul de Vida în două entităţi: Calcarul de Vida Inferior şi Calcarul de Vida Superior. In zona Padiş-Bălăleasa Calcarul de Vida se întinde doar între cele două nivele cu Şisturi de Pestiş (fig. 3 în Patrulius et al., 1979).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius (în Ianovici et al., ibidem); (ii) v. Sinonimie.
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Şisturile de Pestiş Inferioare. Limita superioară este la contactul cu Calcarul de Wetterstein.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Microfaună cu nodosariide şi conodonte. Din baza Calcarului de Vida Inferior de la Bălăleasa, în Munţii Bihor, imediat peste Şisturile de Pestiş Inferioare, provine un exemplar mare de amonit (Ptychites) similar speciei P. dontianus şi conodonte (Gondolella constricta, G. acuta, Gladigondolella tethydis) determinate de Elena Mirăuţă (Patrulius, în Patrulius et al., 1979b, p. 5). In Valea Vida (Munţii Pădurea Craiului) a fost identificat acelaşi amonit la baza Calcarului de Vida Superior.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: In zonele marginale Calcarul de Vida Superior este înlocuit de Calcarul de Butan şi de Dolomitul de Butan (Patrulius, în Patrulius et al., 1979b, ibidem). In Bihorul Central parte a Calcarului de Vida a fost înlocuit local cu Calcar de Padiş (Bleahu et al., 1981, p. 9-10).
Literatura citată
Bleahu M., Savu H., Borcoş M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad.
Bleahu M., Borcoş M., Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad, Notă explicativă, 60 p.
Bleahu M., Bordea S., Lupu M., Ştefan A., Patrulius D., Panin Ştefana, 1981, The structure of the Apuseni Mountains. Carp.-Balkan. Geol. Assoc., XII Congr., Bucharest, Romania, 106 p.
Bleahu M., Dimitrescu R., Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., 1980, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 56b-Poiana Horea.
Bleahu M., Bordea Josefina, Mantea G., Cioflică Gianina, Ştefan A., Popescu A., Marinescu F., Bordea S., 1985, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 56a-Pietroasa.
Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., Costea C., 1986, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Lupu M., Borcoș M., Giușcă R., Bleahu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei.
Patrulius D., 1976, Les formations mésozoïques des Monts Apuseni Septentrionaux: Corrélation chronostratigraphique et faciale. Rev. roum. géol., géoph., géog., Géol., 20, 1, 49-57.
Patrulius D., Lupu M., Borcoş M., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei. Notă explicativă. 46 p.
Patrulius D., Antonescu E., Baltres A., Bleahu M., Bordea S., Dumitrică P., Gheorghian Doina, Iordan Magdalena, Panin Ştefana, Popa Elena, Popescu Ileana, Tomescu Camelia, Bordea Josefina, Mantea G., Mirăuţă Elena, 1979a, Studiul biostratigrafic şi petrologic al formaţiunilor triasice din pânzele de Codru (Munţii Apuseni) pentru stabilirea de repere paleontologice şi litologice în vederea corelărilor tectono-faciale. Raport, F. G.
Patrulius D., Bleahu M., Antonescu E., Baltres A., Bordea S., Bordea Josefina, Gheorghian Doina, Iordan Magdalena, Mirăuţă Elena, Panin Ştefana, Popa Elena, Tomescu Camelia, 1979b, The Triassic formations of the Bihor Autochton and Codru nappe-system (Apuseni Mountains). III-rd Triassic Coll., Carpatho-Balkan Geol. Assoc., 2-7 October 1979, Guidebook to Field trip.