1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Stratelor de Petrova (Săndulescu et Bratu, 1984, p. 125); (iii) Pânza de Petrova (Solzul Leordina) a Zonei Flişului Transcarpatic.
3. Vârsta: Oligocen (Harta geologică 1:50,000, foaia 8d-Vişeu).
4. Sinonimie: “Gresia de Voroniciu” (Motaş, 1956, p. 85; Harta geologică 1:50,000, foaia 8d-Vişeu (1991); Săndulescu et al., (1989, p. 60); “Gresiile de Voroniciu” (Patrulius, 1956, p. 71); “Formaţiunea grezoasă (gresia de Strîmtura-Voroniciu” (Dicea et al., 1980, p. 46); “grès de Voroniciu” (Săndulescu et Bratu, 1984, p. 120, 127).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Dealul Voroniciu-Dosul Crulii la nord de Rozavlea, pe Valea Izei, jud. Maramureş (v. harta geologică anexată lucrării Motaş , 1956, p. 86); (ii) Harta geologică 1:200,000, foaia 4-Vişeu, carourile a1, b1, b2 ( Bleahu et al., 1968; Patrulius et al., 1968); Harta geologică 1:50,000, foile 8a-Bistra Vișeului, 8c-Petrova (Săndulescu et al., 1981; 1983), 8d-Vişeu (Săndulescu et al., 1989; 1991).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Motaş (1956, p. 86) dă următoarea descriere: “o gresie poligenă, uneori grosieră, de culoare cenuşiu-gălbuie, dispusă în bancuri groase, conţinând rari Nummuliţi şi fragmente de Lamellibranchiate (Pectinide şi Ostreide)...Gresia de Voroniciu are aproximativ 100 m grosime şi se aşează deasupra unui nivel predominant marnos, care conţine şi intercalaţii de marno-argile roşii şi verzi”. Din descriere rezultă că Gresia de Voroniciu este intercalată într-un “complex greso-marnos constituit dintr-o alternanţă deasă de gresii şi de marne şi marno-argile” (Motaş, 1956, p. 86). După Săndulescu et al. (1984, p. 60) Gresia de Voroniciu este “un fliş grezos micafer de 200-500 m grosime, în strate de 0,5-2m ”.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Motaş (1956, p. 85); (ii) v. Sinonimie.
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Formaţiunea de Rozavlea. Limita superioară este neprecizată.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Nannoplancton de vârstă oligocenă (Săndulescu et al., 1989, p. 60).
10. Mediul depoziţional: Marin, turbiditic.
11. Corelări:
Literatura citată
Bleahu M., Bombiţă G., Krautner H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 4-Vişeu. Notă explicativă, 54 p.
Dicea O., Duţescu P., Antonescu Fl., Mitrea G., Botez R., Donos I., Lungu V., Moroşanu I., 1980, Contribuţii la cunoaşterea stratigrafiei Zonei Transcarpatice din Maramureş. D. S. Inst. Geol., 65, 4, 21-85.
Motaş I.C., 1956, Contribuţii la studiul geologic al Maramureşului (Bazinul Văii Izei). D. S. Inst. Geol., 40, 84-98.
Patrulius D., 1956, Contribuţii la studiul geologic al Maramureşului (Bazinul Ruscovei). D. S. Inst. Geol., 40, 68-84.
Patrulius D., Bombiţă G., Krautner H., Krautner Florentina, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 4-Vişeu.
Săndulescu M. et al., 1981, 1983, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 8c-Petrova. Raport, F. G.
Săndulescu M., Bratu Elena, 1984, Nouvelle données pour la corrélation des formations paléogènes des unités allochtonnes de la zone du Flysch Transcarpathique (Maramureş). D. S. Inst. Geol., 68, 4, 119-135.
Săndulescu M., Rădulescu D., Krautner H., Borcoş M., Stanciu C., Ştefănescu M., Micu M., 1989, Sinteza geologică a Carpaţilor Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R.
Săndulescu M., Ştefănescu M., Micu M., 1989, Lexiconul litostratigrafic al formaţiunilor cretacice, paleogene şi miocene din Carpaţii Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R., 66 p.
Săndulescu M. et al., 1989, Elaborarea hărţilor naţionale geologice, hidrogeologice şi metalogenetice. Harta geologică scara 1:50,000, foaia 8d-Vişeu, definitivă. Raport Fond Geologic I.G.R.
Săndulescu M., Sasz L., Balintoni I., Russo-Săndulescu Doina, Bădescu D., 1991, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 8d-Vişeu.