Gresia de Kliwa

Descarca / Imprima

1.  Statutul numelui:  formal.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza de Tarcău; Petece de rabotaj; Pânza Cutelor Marginale.

3.  Vârsta: Oligocen, Miocen inferior.          

4.  Sinonimie:”Gresia de Tiseşti” (Teisseyre, 1897, din Băncilă, 1958, p. 287); ”Gresia de Kliwa” (Dumitrescu, 1952, p. 236; Băncilă, 1958, p. 287; Dumitrescu et al., 1970a, p. 38, 40, 43; 1970b, p. 43, 52; Ionesi, 1971, p. 122, 124); ”Orizontul gresiei de Kliwa ” (Joja et al., 1968a, p. 45; 1968b, p. 22, 26); ”Gresia de Kliwa şi conglomeratele cu elemente verzi ” (Ionesi, 1971, p. 148). Athanasiu et al. (1927, p. 341) menţionează şi alte sinonime: “Gresia de Wama“, după Paul, 1876; “Gresia de Măgura“, după Cobălcescu, 1883.     

 5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Localitatea tip se află în afara ţării noastre, la Muntele Kliwa, în Carpaţii Ucrainei, aproape de Deleatyn (Ionesi, 1971, p. 122) sau de Zarzyce, pe Valea Prutului, în Galiţia Orientală (Athanasiu et al., 1927, p. 339). Pe teritoriul României faciesul de Kliwa se dezvoltă în zona externă a  Pânzei de Tarcău din sectorul moldovean şi muntean, în petece de rabotaj şi în Pânza Cutelor Marginale; Harta geologică 1:200,000, foile 5-Rădăuţi (Joja et al., 1968), 13-Piatra Neam ţ (Joja et al., 1968b; Mirăuţă, 1968), 21-Bacău (Dumitrescu et al., 1968; 1970a), 29-Covasna (Dumitrescu et al., 1968; 1970b).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Secţiunea tip se află în afara ţării noastre. Gresia de Kliwa este o gresie cuarţoasă, albă sau gălbuie, fină şi mediu granulară, în strate de 0,5-5 m grosime. Gresia este cimentată cu cuarţ. Către baza stratelor dar şi în cuprinsul lor sunt prezente fragmente de şisturi verzi. Stratele sunt separate prin intercalaţii subţiri (maximum 20 cm grosime) de şisturi disodilice şi şisturi argiloase cenuşii. Gresia de Kliwa constituie intercalaţii de grosimi variabile în cuprinsul stivei Sisturilor Disodilice (mai mari în Pânza de Tarcău (150-200 m) şi mai mici (50-70m ) în Pânza Cutelor Marginale) (Dumitrescu, 1952, p. 236; Ionesi, 1971, p. 123). In aria nordică de extindere a Pânzei de Tarcău Gresia de Kliwa constituie o unitate litostratigrafică cuprinsă între două secvenţe de Şisturi Disodilice (v. Limite). In zona sudică a Pânzei de Tarcău se individualizează două orizonturi distincte: Gresia de Kliwa Inferioară şi Gresia de Kliwa Superioară. Secvenţa inferioară corespunde Gresiei de Kliwa din nord, iar secvenţa superioară, este situată peste Stratele de Podu Morii. In Gresia de Kliwa Inferioară sunt prezente intercalaţii de până la 40 m grosime constituite din alternanţe de gresii micacee şi cuarţoase, cu pelite brune şi cenuşii, în care apar uneori intercalaţii subţiri de şisturi calcaroase (Şisturile de Jaslo). Gresia de Kliwa Superioară conţine intercalaţii de argile disodiliforme şi marne cenuşii, precum şi rare bentonite alb-gălbui. In Pânza de Tarcău, figurată  pe Harta geologică 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi (Joja et al., 1968a, p. 45), Gresia de Kliwa are 150-200 m grosime şi apare sub formă de strate de 0,3-3 m grosime. Gresia este albă, fină, silicioasă. Intre strate se găsesc separaţii subţiri de şisturi argiloase cenuşii şi şisturi disodilice. Pe Harta geologică 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, Gresia de Kliwa din Pânza de Tarcău are 200-250 m grosime, iar stratele au 1-2m (rar 4-5m) grosime (Joja et al., 1968b, p. 22). In Pânza Cutelor Marginale are 250 m  grosime (Joja et al., 1968b, p. 26). Pe Harta geologică 1:200,000, foaia 21-Bacău Gresia de Kliwa apare în Pânza de Tarcău, unde tranziţia spre Şisturile Disodilice Inferioare se face treptat prin creşterea proporţiei şisturilor disodilice; apare de asemenea în petecele de rabotaj din zona Moineşti-Tg. Ocna, precum şi în Pânza Cutelor Marginale din Semifereastra Oituz-Slănic (Dumitrescu et al., 1970a, p. 43). Pe Harta geologică 1:200,000, foaia 29-Covasna în Pânza de Tarcău se individualizează Gresia de Kliwa Inferioară şi Gresia de Kliwa Superioară, separate de Strate de Podu Morii (Dumitrescu et al., 1970b, p. 43). In Pânza Cutelor Marginale Gresia de Kliwa are 150-200 m grosime, în părţile interne ale pânzei, dar scade la 50-70 m în zona externă. In gresii apar intercalaţii de conglomerate cu galeţi de şisturi verzi şi cu matrice argiloasă. In sectorul dintre Valea Buzăului şi Valea Slănicului Gresia de Kliwa din Pânza de Tarcău constituie două pachete de câte 430-680 m, respectiv 240-500 m grosime (profilele Valea Fişicilor şi Colţi, descrise de Grigoraş, 1959, p. 245, 246). Pachetul inferior este echivalentul Gresiei de Kliwa din sectoarele mai nordice ale Carpaţilor Orientali, având vârstă oligocenă, iar pachetul superior are vârstă Miocen inferior. In Digitaţia Ciunget a Pânzei de Tarcău şi în Sinclinalul Vineţişu Gresia de Kliwa (Inferioară) este asociată cu Gresia de Fusaru.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): Paul et Tietze (1877, în Ionesi, 1971, p. 122) indică vârsta oligocenă a gresiei albe de la Muntele Kliwa. Walter (1880, din Athanasiu et al., 1927, p. 339) a fost cel care a utilizat primul denumirea de Gresie de Kliwa. In bibliografia românească denumirea Gresie de Kliwa a fost introdusă de Gr. Cobălcescu în anul 1887 (Athanasiu et al., 1927, p. 340).    

8.  Limite: La nord de Munţii Buzăului limita inferioară a Gresiei de Kliwa este situată la contactul cu Şisturile Disodilice Inferioare. Limita superioară este la contactul cu Şisturile Disodilice Superioare sau cu Stratele de Vineţişu, ori este erozivă. In Munţii Buzăului, în digitaţiile externe (Mocearu, Lopătari), Gresia de Kliwa Inferioară este urmată de Stratele de Podu Morii a căror parte superioară  constituie şi limita inferioară a Gresiei de Kliwa Superioare. Limita superioară  a Gresiei de Kliwa Superioare este la contactul cu Şisturile Disodilice Superioare şi se plasează în Miocenul inferior.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Nannoplancton miocen inferior identificat în Gresia de Kliwa Superioară.      

10.  Mediul depoziţional: Marin cu adâncimi de 300-500 m (Bădescu, 1998, p. 193).

11.  Corelări: Echivalentul stratigrafic al Gresiei de Kliwa, în vestul Pânzei de Tarcău este Gresia de Fusaru. In Munţii Buzăului Gresia de Kliwa Superioară  are ca echivalent stratigrafic (pro parte) Stratele de Vineţişu.

 

Literatura citată

Athanasiu S., Macovei G., Atanasiu I., 1927, La zone marginale du flysch dans la partie inferieure du bassin de la Bistriţa, Assoc. Adv. Geol. Carpates. Guide des excursions, 315-352.

Bădescu D., 1998, Modelul structural al zonei externe a flişului din Carpaţii Orientali (partea centrală şi nordică) şi paleogeografia palinspastică la nivelul Senonianului şi Paleogenului. Teză, 249p.

Băncilă I., 1958, Geologia Carpaţilor Orientali. Ed. Ştiinţifică, 368p.

Cobălcescu  Gr., 1883, Studii geologice şi paleontologice asupra unor tărâmuri terţiare din unele părţi ale României. Mem. Şcolii Militare Iaşi, Ed. Socec et Teclu, 1-28, Bucureşti.

Dumitrescu I., 1952a,  Studiul geologic al regunii dintre V. Oituz si V. Coza. AN, 24, 195 – 270.

Dumitrescu I., Săndulescu M., Bandrabur T., Săndulescu Jana, 1968, Harta geologică a României,  scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna.

Dumitrescu I., Mirăuţă O., Săndulescu M., Ştefănescu M., Bandrabur T., 1968,  Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 21-Bacău.

Dumitrescu I., Săndulescu, M., Mirăuţă, O., Bandrabur, T., 1970a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 21-Bacău, Nota explicativă 74 p., Raport Fond Geologic I.G.R.

Dumitrescu I., Săndulescu M., Bandrabur T., 1970b, Harta geologică a României,  scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna.  Notă explicativă, 80 p.

Grigoraş N., 1959, Étude comparative des faciès du Paléogène compris entre les vallées de la Putna et de Buzău. AN, 26-28 (Résumé), 233-267.

Ionesi L., 1971, Flişul paleogen din bazinul văii Moldovei. Ed. Acad. R.S.R., 250 p.

Joja T., Alexandrescu Gr., Bercia I., Mutihac V., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi. Notă explicativă, 63 p.

Joja  T., Alexandrescu Gr., Bercia I., Mutihac V., Dimian M., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi.

Joja T., Mirăuţă Elena, Alexandrescu Gr., 1968b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, Notă explicativă, 45 p.

Mirăuţă  O., 1968,   Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ.

Paul  C., Tietze E., 1877, Studien in der Sandsteinzone der Karpathen. Jahrb. d.k.k. geol. R-A, 27, 31-130.

Teisseyre W., 1897, Zur Geologie der Bacauer Karpathen. Jahrb. d. k.k. Geol. R-A, 47, 702-703.

SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000