1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor; (iii) Apusenidele Nordice, Unitatea de Bihor (Munţii Pădurea Craiului).
3. Vârsta: Liasic (Hettangian bazal).
4. Sinonimie:
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Cursul inferior al Văii Boiului, afluent stâng al Crişului Repede, la SE de Bratca; Harta geologică 1:200,000, foaia 9-Șimleul Silvaniei, caroul c3 (Lupu et al., 1967; 1968c); Harta geologică 1:50,000, foaia 41a-Remeţi (Patrulius et al., 1973); (ii) Forajele 4006-Oradea, 1022-Sântandrei, 4018-Toboliu; malul sudic al Văii Crişul Repede, la confluenţa cu Valea Luncii; galeriile miniere din Valea Poniraşului (la N de Damiş); sectorul Recea (vest de Valea Luncii); Grabenul Remeţi (Valea Daica=Valea Mare) (v. hartă în Popa, 1981).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Patrulius et al. (1982, p. 16) formaţiunea constă din argile siltice roşii, în plăci cu feţe fin micacee, satinate, cu stratificaţie regulată. In depresiuni şi crăpături pe calcarele triasice se găsesc brecii de calcare mediotriasice cu liant argilos-siltic roşu, urmate de câţiva metri de strate subţiri de siltite argiloase micacee roşii-vişinii, alternând cu strate cenuşii. In succesiune urmează argile albe, gălbui, roşii, lenticulare şi apoi un banc constant de argilă cenuşie, refractară. In lucrările miniere apar aspecte de sedimentaţie haotică datorate alunecărilor postdepoziţionale sau dislocării târzii, de natură tectonică. Formaţiunea prezintă următoarele variaţii de grosime: 10 m în forajul 4006-Oradea; 60 m în forajul 1022-Sântandrei; 70 m în forajul 4018-Toboliu; 3-4 m pe Valea Boiului; maximum 10 m în Grabenul Remeţi (Popa, în Patrulius et al., 1982, p. 61).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius et al. (1982, p. 15-17).
8. Limite: Limita inferioară, discordantă, este la contactul cu formaţiunile triasice. Limita superioară este la contact cu Formaţiunea Gresiilor Cuarţitice şi a Argilelor Refractare (Hettangian) sau cu Formaţiunea de Poniţa (în estul Munţilor Pădurea Craiului).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional: Continental, transport fluviatil-torenţial dintr-o sursă care ar fi putut fi actualul masiv al Gilăului şi teritoriul de la nord de Bazinul Borodului (Patrulius et al., 1982, p. 17).
11. Corelări:
Literatura citată
Lupu M., Borcoș M., Giușcă R., Bleahu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei.
Patrulius D., Lupu M., Borcoş M., 1968c, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei. Notă explicativă. 46 p.
Patrulius D., Popa Elena, Cîmpeanu Şt., Orăşanu Th., 1973, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 41a-Remeţi.
Patrulius D., Popa Elena, Tomescu Camelia, Popescu Ileana, Iordan Magdalena, Pop G., Panin Ştefana, Bordea S., 1982, Cercetări biostratigrafice pentru corelarea formaţiunilor mezozoice. Formaţiuni jurasice şi neocomiene din Apusenii de Nord. Raport Fond Geologic I.G.R., 117 p.