1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Munții Apuseni de Nord - Sistemul Pânzelor de Codru (Pânza de Moma, Pânza deVaşcău).
3. Vârsta: Carnian mediu-superior (Julian superior (Sensu Krystyn) – Tuvalian).
4. Sinonimie: ”Dachstein (or Tisovec-Dachstein) Formation” (Patrulius et al., 1979b, p. 9).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Tisovec pe Platoul Muran, în Gemeride; (ii) Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 17-Brad, caroul b2 (Bleahu et al., 1967, 1968); Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 55d-Vașcău (Bleahu et al., 1979).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (ii) “Pe teritoriul pânzelor de Codru denumirea ar putea fi eventual utilizată pentru partea bazală a calcarelor masive triasic superioare din Pânza de Vaşcău, dacă aceasta aparţine efectiv Carnianului superior, eventual şi pentru partea bazală a calcarelor masive cu brecii recifale sau stratificate în bancuri groase care urmează peste Calcarele de Roşia şi calcarele nodulare din Pânza de Moma.” (Patrulius et al., 1979a, p. 21). In Pânza Moma, Ianovici et al. (1976, p. 138) descriu ”calcare stratificate (200 m) în lespezi până la bancuri groase, deseori de aspect marmorean, cenușiu deschis, albe, roze sau pătate alb-roze, alb-gălbui, deseori brecioase, subnoduloase sau noduloase, cu accidente silicioase la anumite nivele, cu matrice interstițială, lamine sau intercalații mai grioase de șisturi argiloase violacee, mai rar roz, gălbui sau verzui”. In Pânza de Vașcău Ianovici et al. (1976, p. 139) descriu calcare culoare deschisă, alb-cenușii, cenușii deschis, pătate cu roz sau negru; mai rar calcare roșii, masive ori stratificate.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Tollmann (1976, citat de Patrulius et al., 1979a, idem).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Calcarul de Roșia.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Bivalve: Halobia superba, în Pânza de Moma (Carnian superior); Halobia austriaca, H. styriaca, Conchodon cor, în estul Pânzei de Vașcău (Carnian superior ori Lacian inferior – Rhaetian superior).
10. Mediul depoziţional: Marin.
11. Corelări:
Literatura citată
Bleahu M., Savu H., Borcoş M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad.
Bleahu M., Borcoş M., Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad, Notă explicativă, 60 p.
Bleahu M., Panin Ştefana, Tomescu Camelia, Ștefan A., Istrate G., Ştefănescu M., 1979, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 55d-Vaşcău.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p
Patrulius D., Antonescu E., Baltres A., Bleahu M., Bordea S., Dumitrică P., Gheorghian Doina, Iordan Magdalena, Panin Ştefana, Popa Elena, Popescu Ileana, Tomescu Camelia, Bordea Josefina, Mantea G., Mirăuţă Elena, 1979a, Studiul biostratigrafic şi petrologic al formaţiunilor triasice din pânzele de Codru (Munţii Apuseni) pentru stabilirea de repere paleontologice şi litologice în vederea corelărilor tectono-faciale. Raport, F. G.
.Patrulius D., Bleahu M., Antonescu E., Baltres A., Bordea S., Bordea Josefina, Gheorghian Doina, Iordan Magdalena, Mirăuţă Elena, Panin Ştefana, Popa Elena, Tomescu Camelia, 1979b, The Triassic formations of the Bihor Autochton and Codru nappe-system (Apuseni Mountains). III-d Triassic Coll., Carpatho-Balkan Geol. Assoc., 2-7 October 1979, Guidebook to Field trip, 21 p.