1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Braşov; (iii) Unitatea de Braşov - Leaota (versantul estic al Anticlinoriului Leaota).
3. Vârsta: Bajocian.
4. Sinonimie: “gresiile cuarţitice ale Doggerului” (Săndulescu, 1966, p. 185); “Formaţiunea de Strunguliţa” (Patrulius, în Patrulius et al., 1980, p. 5).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Curmătura Strunguliţa, la sud de Pasul Strunga (Masivul Bucegi) (v. harta geologică în Patrulius, 1969); (ii) Harta geologică 1:200,000, foaia 28-Brașov, caroul d2 (Patrulius et al., 1967; 1968); Harta geologică 1:50,000, foaia 110d-Moeciu (Patrulius et al., 1971); Versantul vestic al Masivului Bucegi, Marginea de est a Culoarului Dîmbovicioara (Cheia, Valea Moeciului), împrejurimile Braşovului, Valea Baciului, Cristian, Vulcan - Codlea.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Patrulius (în Patrulius et al., 1980, p. 5-6) succesiunea “începe cu gresii şi conglomerate mărunte cuarţitice, de culoare albă-gălbuie, cu mici enclave de cărbune şi şisturi cărbunoase. Urmează şisturi argiloase-nisipoase negricioase cu cochilii albe de bivalve; apoi o alternanţă de gresii argiloase cu puţin ciment calcaros, calcare nisipoase şi argiloase, şisturi marnoase şi argilo-marnoase mai mult sau mai puţin siltice sau nisipoase. Gresiile şi depozitele argilo-marnoase conţin concreţiuni de limonit şi noduli carbonatici cu crustă limonitică”. Grosimea formaţiunii este de 10 m la localitatea tip dar în alte zone apare doar sub formă de mici petice cu grosimi de câţiva metri. La partea superioară a formaţiunii din Pasul Strunga se găsesc lumaşele cu brahiopode; (ii) In zona Braşov gresiile acestei formaţiuni sunt nemicafere şi au ciment calcaros şi sunt constituite din gresii şi conglomerate cuarţoase mărunte, albe sau gălbui, cu patină de alteraţie ruginie, nemicafere.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius (în Patrulius et al., 1980, p. 5-6).
8. Limite: Limita inferioară la contactul cu depozitele detritice Jurasic inferioare (ale Toarcianului superior) din Valea Baciului şi în sectoarele Cristian şi Vulcan - Codlea. Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Strunga.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Bivalve: (Pholadomya murchisoni), brahiopode, corali ahermatipici (Montlivaultia).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Patrulius D., 1969, Geologia Masivului Bucegi şi a Culoarului Dâmbovicioara. Ed. Academiei Rom., 321p.
Patrulius D., Dimitrescu R., Codarcea Marcela Dessila, Gherasi N., Săndulescu M., Popescu Ileana, Popa Elena, Bandrabur T., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 28-Braşov.
Patrulius D., Dimitrescu R., Gherasi N., 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 28-Braşov. Notă explicativă, 68 p.
Patrulius D., Dimitrescu R., Popescu Ileana, 1971, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 110d-Moeciu.
Patrulius D., Antonescu E., Avram E., Baltres A., Dumitrică P., Iordan Magdalena, Iva Mariana, Morariu Alexandra, Pop Gr., Popa Elena, Popescu Ileana, 1980, Studiul petrologic şi biostratigrafic complex al formaţiunilor jurasice şi neocomiene din Carpaţii româneşti şi Dobrogea în vederea evaluării potenţialului de resurse minerale. Sectorul Leaota-Braşov-Munţii Perşani. Raport Fond Geologic I.G.R., 132 p.
Săndulescu M., 1966, Structura geologică a terenurilor mezozoice de la exteriorul masivului cristalin al Făgăraşului. D. S. Inst. Geol., 52, 2, 177-201.