1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Autohtonul Danubian, Zona Sirinia (Unitatea de Bigăr).
3. Vârsta: Callovian mediu-Oxfordian inferior.
4. Sinonimie: “orizontul calcarelor noduloase inferioare” (Răileanu, 1953);
“Formaţiunea de Topliţa” (Stănoiu et Grigore, 1997).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Seretina, malul estic al Pârâului Rigol, pe malul Dunării, la 1 km vest de Şviniţa, (versantul dunărean al Munţilor Almaj)jud. Mehedinţi; (ii) Zona Sirinia; Harta geologică, 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă, caroul d1 (Năstăseanu et Bercia, 1968; Năstăseanu et al., 1968); Harta geologică, 1:50,000, foaia 140c-Svinecea Mare (Pop et al., 1994; 1997; 1998).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Formaţiunea, de 5-6 m grosime, constă în calcare nodulare mai mult sau mai puin marnoase roşcat-brune, vişinii şi policrome, aparent masive şi cu limite de strat slab marcate. Nodulii sunt formaţi din micrite şi biomicrite, care apar sub forma unor elemente slab sortate cuprinse în matricea lor marnoasă mai mult sau mai puţin abundentă. Contactele matrice-noduli sunt variate de la difuze la nete. Baza formaţiunii este constituită din biomicrite verzui (circa 1 m grosime), relativ omogene, care în partea superioară devin subnodulare şi parţial roşcate.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Pop (în Pop et al., 1997).
8. Limite: Limita inferioară este concordantă peste depozitele succesiv mai
vechi (Formaţiunea de Saraorschi) (Stănoiu et Grigore, 1997). Limita superioară are acelaşi caracter în raport cu calcarele mai noi (Formaţiunea de Zelişte) (Pop et al., 1994 pe Harta geologică, 1: 50,000, foaia 140c-Svinecea Mare). In partea nordică a Zonei Sirinia aceste calcare se dispun concordant peste marnele Formaţiunii de Bigăr.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) In noduli se remarcă microbivalve (filamente), globigerinide, spiculi de spongieri, radiolari calcitizaţi. Macrofauna cunoscută constă în mulaje de amoniţi şi rari belemniţi. Sunt citaţi amoniţi şi belemniţi: Sowerbyceras tortisulcatum (d'Orbigny), Calliphylloceras zignodianum (d'Orbigny), Ptychophylloceras feddeni (Waagen), Macrocephalites macrocephalus var. canizaroi Gemmellaro, Hibolites hastatus Blainville (Răileanu, 1953; Răileanu et Năstăseanu, 1960).
10. Mediul depoziţional: Panta externă a Bazinului Sirinia, cu regim de sedimentare alternant, pelagic şi hemipelagic, probabil influenţat climatic de ciclurile orbitale, oscilaţiile mediului marin şi de prezenţa unor curenţi de fund marin erozivi şi corozivi. Consistenţa diferită a sedimentelor alternante, în curs de litificare, şi instabilitatea tectonică au provocat în principal fragmentarea, alunecarea şi redepunerea lor sub forma sedimentelor nodulare, cu aspecte olistostromice frecvente. Calcarele rezultate sunt primele depozite jurasice ilustrând evident un mediu depoziţional de pantă bazinală în aria lor de răspândire. Formarea calcarelor nodulare a avut loc într-un ciclu eustatic de un ordin mijlociu, caracterizat de creşterea treptată a nivelului marin relativ aproape de debutul etapei de tip post-rift de evoluţie a Bazinului Sirinia.
11. Corelări: Această formaţiune condensată poate fi corelată cu Formaţiunea
de Gumpina (parţial) şi cu Formaţiunea de Tămaşa din cuvertura Pânzei Getice (Bazinul Reşiţa) (Năstăseanu, 1979b).
Dr. Gr. Pop, 1998
Literatura citată
Năstăseanu S., 1979b, Les formations sédimentaires paléozoïques supérieures et mésozoïques du Banat. Rev. Roum. Geol., 23, 2, 159-166.
Năstăseanu S., Bercia I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă. Notă explicativă, 46 p.
Năstăseanu S., Bercia I., Bercia Elvira, Biţoianu Cornelia, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă.
Pop Gr., Conovici M., Mărunţiu M., Vieru C., Dinică I., Constantinescu E., 1994, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 140c-Svinecea Mare. Raport Fond Geologic I.G.R.
Pop Gr., Mărunţiu M., Iancu Viorica, Seghedi Antoneta, Berza T., 1997, Geology of the South Carpathians in the Danube Gorges (Romanian bank). Int. Symp. Geology of the Danube Gorges, Băile Herculane, September 23-26, 1997, Field Guidebook. Raport Fond Geologic I.G.R., 28 p.
Pop Gr., Mărunţiu M., Stănoiu I., Grigore D., 1997, Raport geologic. Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 140c-Svinecea Mare. Raport Fond Geologic I.G.R.
Pop Gr., Mărunţiu M., Stan N., Stănoiu I., Grigore D., 1998, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 140c-Svinecea Mare. Raport, F. G.
Răileanu Gr., 1953, Cercetări geologice în regiunea Sviniţa-Faţa Mare. Bul. şt. Acad.,5, 2, 307-409.
Răileanu Gr., Năstăseanu A., 1960, Contribuţii la cunoaşterea faunei de amoniţi din Jurasicul superior de la Sviniţa (Banat). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 5, 1, 7-38.
Stănoiu I., Grigore D., 1997, The Dogger-Callovian deposits from Sirinia Basin. In: A. Grubic’ and T. Berza (Eds.), Int. Sympos. Geology in the Danube Gorges, Yugoslavia and Romania, 23-26 IX 1997, Donji Milanovac, Orsova. Spec. Publ., 25, 255-257. Belgrade-Bucharest.