Formaţiunea de Schela

Descarca / Imprima
  1. Statutul numelui: Acceptat.
  2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii);

Unitatea structurală (iii): (i) Membrul de Porceni şi Membrul de Viezuroiu (Stănoiu, 2000, p. 160); (iii) Domeniul Danubian Extern, Unitatea de Cerna.

  1. Vârsta: Liasic -Aalenian.

4.  Sinonimie: “Formation de Schela” (Manolescu, 1937, p. 141);  “Schela Formation” (Streckeisen, în Macovei et al., 1956, p. 78); “Formaţiunea de Schela” (Semaka, 1963, p. 170; Berza et al., 1988b, p. 29); “formaţiunea de Schela” (Pop, 1973, p. 22); “La Formation de Schela” (Paliuc, 1937, p. 259; Pelin et Culda, 1985, p. 56).

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Schela, jud. Gorj (la nord de Tg. Jiu, pe versantul sudic al Munţilor Vulcan); (ii) Cîmpu lui Neag (între Valea de Peşti şi Valea Răstovanu cf. Pelin et Culda, 1985, harta geologică însoţitoare, pe versantul nordic al Munţilor Vulcan); versantul nordic al Munţilor Parâng-Vulcan, pe linia Voineasa-Jieţu-Livezeni-Lupeni-Cîmpu lui Neag-Oslea (Paliuc, op. cit., p. 259 şi harta geologică însoţitoare); versantul sudic al munţilor Parâng şi Vulcan, pe linia Novaci-Stănceşti-Bumbeşti-Porceni-Schela-Vaidei; Harta geologică 1:200,000, foaia 33-Târgu-Jiu, caroul a2; Harta geologică 1: 50,000, foaia 124b-Schela; harta geologică în Manolescu, (op. cit.) şi  Paliuc (op. cit.).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiune anchimetamorfică constituită din gresii cuarţoase şi conglomerate compacte însoţite de şisturi argiloase negre, uneori micacee, cu lentile de antracit şi de şisturi sericitoase. Formaţiunea este feruginoasă şi dinamometamorfozată. In zona Cîmpu lui Neag, pe versantul nordic al Munţilor Vulcan Pelin et Culda (op. cit., p. 57) au descris depozite metapsefitice-psamitice şi metapelitice (pe Valea Strungului, Valea Neagului, Valea Răstovanu) în care au separat un complex inferior metagrezos-conglomeratic gros de circa 500 m (Conglomeratele de Răstovanu,  la Stănoiu, 1976, p. 239) şi un complex superior constituit din şisturi metapelitice cu pirofilit şi cloritoid, cu intercalaţii de şisturi cuarţo-antracitice. Complexul superior constituie o bandă continuă de 150 m lăţime între Valea Răstovanu şi Valea cu Peşti. Berza et al. (op. cit., p. 29) descriu de pe versantul nordic al Munţilor Vîlcan “o succesiune negricioasă de metaconglomerate la metagresii (ambele predominant cuarţitice la cuarţ-micacee-feldspatice) şi roci metapelitosiltice de tipul ardeziilor sau filitelor; întreaga stivă îmbracă un facies depoziţional de tip Gresten”. După aceiaşi autori formaţiunea este polideformată tectonic iar grosimile de 100-500 m pe care pare să le aibă sunt doar aparente. (ii) Stănoiu (op. cit., p. 160 şi fig. 4 la p. 161) arată că în regiunea Văii Viezuroiu Formaţiunea de Schela “liasic-aaleniană, discordantă, continentală, are o grosime în jur de 700 m şi se divide în două entităţi litostratigrafice: Membrul de Porceni, metapsamo-psefitic, la partea inferioară, cu o grosime de până la 500 m şi Membrul de Viezuroiu, metapsamo-pelitic, la partea superioară, cu o grosime de cca 600 m. Membrul de Porceni, discontinuu, este reprezentat prin metapsamite cuarţo-feldspatice, metapsamite cuarţoase cu intercalaţii de metapelite şi metasiltite, cenuşiu-negricioase, cărbunoase şi/sau pirofilitice, care sugerează un sistem depoziţional predominant aluvial. Membrul de Viezuroiu, cu structură lenticulară, este reprezentat prin metapelite pirofilitice, cărbunoase sau cu cloritoid şi prin metapsamite cuarţo-feldspatice sau cuarţoase, cenuşii sau negricioase, cu strate lenticulare de metaantracit, care sugerează un sistem paleoambiental fluvial cu paleoambianţe paludal-lacustre extinse”.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Mrazec (1898, citat de Manolescu, op. cit., p. 141).

8. Limite: Pe versantul nordic al Munţilor Vulcan limita inferioară discordantă, peste fundamentul cristalin. Limita superioară este la contactul cu calcare cretacice sau în contact tectonic cu cristalinul Pânzei Getice (Pelin et Culda, op. cit., p. 57 şi harta geologică însoţitoare).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Semaka (op. cit., Tabel la p. 169) dă o listă de genuri şi specii de plante liasic inferioare de la Vaideei, Schela, Viezuroiu, Porceni. La Schela resturile de plante provin din argile refractare care se exploatează pe Valea Viezuroiului  (Semaka, op. cit., p. 168). Semaka et al. (1972, p. 436-439) prezintă o listă cu 51 specii de plante liasice şi menţionează o serie de noi puncte de recoltare a florei liasice (malul drept al Văii Viezuroiu, între Văile Schela şi Crasna; malul stâng al Văii Porcului şi o viroagă ce se varsă în Valea Porcului; un afluent pe dreapta Văii Amaradia la NV de Stănceşti).

10. Mediul depoziţional: Continental-lacustru, carbogenerator (v. mai sus secţiunea 6 (ii).

11. Corelări:

Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000