1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică.
3. Vârsta: Oligocen inferior.
4. Sinonimie: “Grès de Corbi” (Ştefănescu, 1897, p. 79; Murgeanu, 1941, p. 72); “Gresia de Corbi” (Popescu-Voiteşti, 1909, p. 242; în lucrări ulterioare “gresia de Corbişori”; “Corbi Sandstone” (Jipa, 1982, p. 139).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): Malul stâng al Râului Doamnei, la satul Corbi, jud. Argeş; (ii) Intre Valea Vâlsan şi Râul Doamnei; v. harta în Murgeanu (1941); Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 34-Pitești, caroul a4 (Bombiță et al., 1968; Mihăilă et al., 1967).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) “une énorme couche de grès, très peu résistante qui, par suite d’erosion, se présente sous un aspect ruiniforme, quand elle est à dècouvert….Ce grès s’entend à l’Ouest du village de Corbi, dans la vallée du Râul-Doamnei, jusqu’au village de Bratieni, dans la vallée du Vâlsan, oú il apparait dans la paroi gauche. Par places, il est si peu cohérent qu’il passe à un sable peu agglutiné; en d’autres points il est à l’état de gravier peu cimenté. Il ne contient pas de fossiles ou du moins je n’en ai pas tróuve trace, et ce n’est que par sa position stratigraphique que nous le considérons comme supérieur au Flysch” (Ştefănescu, 1897, p. 76). Popescu-Voiteşti (1909, p. 242-243) descrie formaţiunea astfel: “o puternică serie de nisipuri gresoase-gălbui, cu slabe intercalaţiuni marnoase”. Autorul menţionează că bisericuţa de la Corbi, de pe malul stâng al Râului Doamnei, este săpată în această gresie. Mănăstirea Corbii de Piatră conține fresce bizantine datate între finele secolului XIII și începutul decolului XVI (Mohanu et Mohanu, 2010, p. 135). Murgeanu (1941, p. 72) descrie la localitatea tip un pachet de gresii friabile, gălbui, cu intercalaţii de şisturi disodilice. Gresia de Corbi se îngroaşă spre sud unde atinge 30 m grosime.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Ştefănescu (1897, p. 76); (ii) Popescu-Voiteşti (1909, p. 242-243); Murgeanu (1941, p. 72-73).
8. Limite: Murgeanu (1941, p.71-74) situează Gresia de Corbi între Marnele Inferioare şi Marnele Superioare. După Jipa (1982, p. 144) Gresia de Corbi constituie corpuri lenticulare de arenite şi rudite, în cuprinsul marnelor din estul Depresiunii Getice (dintre Valea Vâlsan şi Râul Doamnei).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: După Jipa (1982, p. 139) Gresia de Corbi din zona Valea Vâlsan şi Râul Doamnei este corelabilă cu Conglomeratele de Cheia de la vest de Olt.
Literatura citată
Bombiţă G., Codarcea M.-D., Giurgea P., Lupu M., Mihăilă N., Stancu J., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 34-Piteşti. Notă explicativă.
Jipa D., 1982, Explanatory notes to the lithotectonic profile of the Getic Paleogene deposits (Southern Carpathians, Romania). Veröff. Zentrallinst. Phys. Erde., AdW DDR, 137-146.
Mihăilă N., Stancu Iosefina, Giurgea P., Dessilla Codarcea Marcela, Bombiţă G., Lupu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 34-Piteşti.
Mohanu D, Mohanu Ileana, 2020, The technique of the mural paintings of Corbii de Piatră. Caiete ARA, 11,135-149.
Murgeanu M.G., 1941, Recherches geologiques dans Valea Doamnei et Valea Vâlsanului (Mountenie Occidentale). D. S. Inst. Geol., 36, 63-86.
Popescu Voiteşti I., 1909, Contribuţii la studiul geologic şi paleontologic al regiunii muscelelor dintre râurile Dâmboviţa şi Olt. AN 2, 207-267.
Ştefănescu S., 1897, Etude sur les terrains Tertiaires de Roumanie. Contribution a l'etude stratigraphique. These, Lille, 178 p.