1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Munții Apuseni de Nord - Sistemul Pânzelor de Codru (Pânza de Vălani, Fereastra Tectonică Căbeşti).
3. Vârsta: Carnian inferior.
4. Sinonimie: “Calcaire de Strîmtura” (Patrulius et al., 1976b, p. 129 şi planşa IV la p. 135).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Malul stâng al Văii Strîmturii, aval de confluenţa cu Valea Izvorului; (ii) Aflorimente mici în Fereastra Tectonică Valea Peşterii-Meziad; Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei caroul d2 (Lupu et al., 1967; Patrulius et al., 1968); Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 40d-Meziad (Bordea et al., 1990, 1992).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Prima descriere în Patrulius (1971, citat de Patrulius et al., 1979a, p. 30). Formaţiunea, groasă de 65 m, a fost descrisă astfel de Patrulius et al. (1979a, ibidem): “Partea sa inferioară este constituită din calcare de tipul Raminger, în bancuri groase până la masive, cenuşiu deschis, pelsparitice, cu Gondolella polygnathiformis în bază, local cu accidente silicioase, iar partea superioară din calcare tot masive dar albe, creme sau roz, bioclastice-sparitice, cu goluri umplute cu calcit fibros, cu organisme constructoare printre care corali rămuroşi, echinoderme (“Cidaris” alata poculiformis Bahner), gasteropode, bivalve ţi rari amoniţi.” Calcarul de Strâmtura prezintă un facies intermediar între Calcarul de Raminger (subordonat) şi Calcarul de Wetterstein (dominant) (Patrulius et al., idem, p. 30-31). După aceiaşi autori “Pentru “Calcarul de Strîmtura” şi echivalentul său dolomitic este preferabil să fie utilizată denumirea calcar respectiv dolomit de Wetterstein carnian cu menţiunea, atunci când este cazul, că trecerea de la Calcarul de Roşia subjacent se face prin intermediul unor calcare de tipul Raminger”. Pe un afluent drept al Văii Strîmturii (Valea Izvorului) baza Calcarului de Strîmtura conţine o brecie cu elemente de calcar cenuşiu în matrice roşie.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius (1971 şi 1976b, planşa IV, citat de Patrulius et al., 1979a, p. 30).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Calcarul de Roşia (Patrulius et al., 1976b, p. 127 şi planşa IV) către care tranziţia are loc gradat (Patrulius et al., idem, p. 129). Limita superioară, discordantă, este la contactul cu Keuperul Carpatic.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Abundente organisme constructoare (corali rămuroşi intens diagenizaţi), radiole de echinide (“Cidaris” alata poculiformis), crinoide, gasteropode, bivalve, rari amoniţi (Joannites?).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Corelarea biostratigrafică în Patrulius et al. ( 1976b, citat de Patrulius et al., 1979a, p. 30). După Patrulius et al. (1979a, p. 31) calcare similare celui de Strîmtura au denumirea de Strate de Obîrşia Izbucului în sectorul Măgura, la sud de Chişcău (unde apar şi dolomite albe care pot înlocui complet calcarele) (v. fişa Strate de Obîrşia Izbucului). Echivalentul dolomitic al Calcarului de Strîmtura din Pânza de Vălani este Dolomitul de Ramsau (v. fişa Dolomitul de Ramsau).
Literatura citată
Bordea S., Mantea G., Bordea Josefina, Marinescu Fl., Stanciu L., Tomescu Camelia, Ştefănescu M., Panin Ştefana, Popescu A., Bleahu M., 1990, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 40d- Meziad (pregătire). Raport, F. G.
Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., Marinescu Fl., Ștefănescu M., Ionescu G, Popescu A., 1992, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 40d-Meziad
Lupu M., Borcoș M., Giușcă R., Bleahu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei.
Patrulius D., Lupu M., Borcoş M., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei. Notă explicativă. 46 p.
Patrulis D., Bleahu M., Popescu Ileana, Bordea S., 1971, Guidebook to excursions of the IInd Triassic Coll. Carpatho-Balkan Assoc., 5-15 Sept. 1971. The Triassic formations of tha Apuseni Mountains and of the East Carpathian Bend, 86 p.
Patrulius D., Bleahu M., Popescu Ileana, Bordea S., 1971, The Triassic formations of the Apuseni Mountains and of the East Carpathian Bend. Guidebook to excursions, IInd Triassic Coll., Carpatho-Balkan Assoc. 86 p.
Patrulius D., Gheorghian Doina, Mirăuţă Elena, 1976b, Corrélation biochronologique du Calcaire de Roşia, formation triassique du Systéme des Nappes de Codru (Monts Apuseni). D. S. Inst. Geol., 62, 4, 121-133.
Patrulius D., Antonescu E., Baltres A., Bleahu M., Bordea S., Dumitrică P., Gheorghian Doina, Iordan Magdalena, Panin Ştefana, Popa Elena, Popescu Ileana, Tomescu Camelia, Bordea Josefina, Mantea G., Mirăuţă Elena, 1979a, Studiul biostratigrafic şi petrologic al formaţiunilor triasice din pânzele de Codru (Munţii Apuseni) pentru stabilirea de repere paleontologice şi litologice în vederea corelărilor tectono-faciale. Raport, F. G.