1. Statutul numelui: Propus.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Domeniul Danubian Extern, Unitatea de Parâng, nordul Munţilor Vîlcan.
3. Vârsta: Liasic superior (?Toarcian).
4. Sinonimie: “conglomeratele de Răstovanu” (Stănoiu, 1976, p. 239); “formaţiunea de Răstovanu” (Stănoiu, 1982, p. 149); “Răstovanu Formation” (Stănoiu et Visarion, 1983, p. 67).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Răstovanu, afluent drept al Jiului de Vest, la Câmpu lui Neag, jud. Hunedoara (v. Harta geologică la Stănoiu, op. cit., 1976 şi p. 239); (ii) Versanţii de nord ai Munţilor Vîlcan şi Parîng (v. detaliu în Stănoiu, op. cit., 1982, p. 143-150), văi la est de Muntele Oslea, regiunea de confluenţă a Jiului de Est cu Jiul de Vest; Harta geologică 1:200,000, foaia 33-Târgu Jiu, caroul a1 (Bercia et al., 1967; 1968); Harta geologică 1:50,000, foaia 124a-Cîmpu lui Neag (Stan et al., 1979).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Cu o grosime de 800 m (300-400 m în Sinclinalul Oslea, cf. Stănoiu, op. cit., 1976, p. 239), formaţiunea este constituită din metapsamite şi metapelite. După Stănoiu (op. cit., 1982, p. 148), în baza formaţiunii se găseşte “o stivă de roci mai grosiere, în care predomină metapsamitele şi metapsefitele cuarţoase. Urmează o succesiune monotonă de şisturi sericitoase, şisturi sericito-cloritoase, şisturi antracitoase şi metapsamite, pentru ca la partea terminală să apară din nou o sexcvenţă mai grosieră predominant metapsamitică”. Pe Valea Căprişoara există o intercalaţie de 1 m grosime de antracit prăfos şistos-grezos.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Stănoiu (op. cit.,1982, p. 149).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Filitele de Valea de Peşti (membru al Formaţiunii de Oslea, Carbonifer inferior) (Stănoiu, op. cit., 1976, fig. 2 la p. 246; op. cit., 1982, fig. 2 la p. 146). Limita superioară, discordantă, este la contactul cu Formaţiunea de Nadanova, cretacic superioară (Stănoiu et Visarion, op. cit., p. 67).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Formaţiunea a furnizat resturi de plante (Stănoiu, op. cit., 1982, p. 143 şi Stănoiu et Visarion, op. cit., p. 67, menţionează plantele Pterophyllum sp. şi Cladophlebis aldanensis
pe drumul dintre Livezeni şi Valea Izvorul; la sud de Dealul Măgura; Valea Cîndetului; Valea de Peşti) şi rar amoniţi (Dactylioceras, Polyplectus(?) la vest de Valea Şasa), corali solitari, lamelibranchiate (Trigonide, Pina, Goniomya), gasteropode.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Bercia Iosif, Marinescu Florian, Mutihac Vasile, Pavelescu Maria, Stancu Josefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 33-Târgu Jiu.
Bercia I., Marinescu F., Mutihac V., Pavelescu Maria, Stancu Iosefina, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 33-Târgu Jiu. Notă explicativă, 57 p.
Stan N., Stănoiu I., Năstăseanu S., Moisescu V., Seghedi A., Pop G., 1979, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 124a-Cîmpu lui Neag.
Stănoiu I., 1976, Contribuţii la stratigrafia formaţiunilor paleozoice din versantul nordic al Munţilor Vîlcan (Carpaţii Meridionali), cu implicaţii asupra părţii externe a Autohtonului Danubian. D. S. Inst. Geol., 62, 5, 219-256.
Stănoiu I., 1982, Prezenţa unor fosile mezozoice şi a unor cărbuni (meta-antracit) în şisturile cristaline ale “Grupului Tulişa” pe versantul nordic al Munţilor Vîlcan şi Parîng. D. S. Inst. Geol., 67, 3, 141-165.
Stănoiu I., Visarion Adina, 1983, Metamorphosed Paleozoic formations of the Mehedinţi-Retezat Unit. AN, 59, 63-70.