1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Platforma Moesică, sectorul sud-dobrogean şi al Câmpiei Române.
3. Vârsta: Oxfordian-Tithonian.
4. Sinonimie: “The Rasova Formation” (Avram et al., 1996, p. 7; Muţiu, 1997, p. 90).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Forajul 17-Rasova, la sud de Cernavodă, jud. Constanţa; (ii) Formaţiunea este extinsă în Dobrogea de Sud şi în estul Câmpiei Române, la est de Bucureşti (Călăraşi, Slobozia, Dragoş Vodă, Deduleşti, Ghergheasa, Mircea Vodă, Ianca) Avram et al. (op. cit., p. 8, fig. 2); Harta geologică 1:200,000, foaia 45-Călărași, caroul c4 (Bandrabur et Patrulius, 1967; Liteanu et al., 1966); Harta geologică 1:50,000, foaia 180b-Alimanu (Pot et al., 1991).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Secvenţă carbonatată (micrite cu romboedri de dolomit, oomicrite, pelsparite, micrite cu structuri laminoid fenestrale, intercalaţii de brecii calcaroase şi structuri recifale algale cu Rivularia şi rare structuri stromatolitice). Grosimile variază de la 100 m în NV (zona Slobozia-Ciochina) şi mult mai mari în SE (zonele Rasova - 500 m şi Mangalia - 800m). După Muţiu (op. cit., p. 90) formaţiunea conţine calcare şi dolomite cu intercalaţii argiloase. Construcţii recifale tabulare conţin Rivularia piae şi Tubiphytes.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Dragastan (1985, citat de Avram et al., op. cit., p. 7); (ii) Avram et al. (op. cit., p. 7).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu fundamentul de Şisturi Verzi sau peste formaţiuni paleozoice ale Dobrogei de Sud. Limita superioară are caracter de tranziţie către Formaţiunea de Amara, Formaţiunea de Dumbrăveni, Formaţiunea de Cernavodă (Avram et al., op. cit., p. 7).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Alge cianoficee, foraminifere, spongieri calcaroşi.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Formaţiunea de Rasova prezintă îndinţări de facies cu Formaţiunea de Cartojani (spre vest) şi cu Formaţiunea de Amara (spre est) (Avram et al., op. cit., fig. 2 la p. 8, fig. 6 la p. 23).
Literatura citată
Avram E., Costea I., Dragastan O., Muţiu R., Neagu T., Şindilar V., Vinogradov C., 1996, Distribution of the Middle-Upper jurassic and Cretaceous facies in the Romanian eastern part of the Moesian Platform. Rev. Roum. Géol., 39-40, 3-33.
Avram E., Neagu T., Andreescu I., Crihan M., Munteanu E., Pana I., Pestrea S., Popescu Gh., 1996, Stratigraphy of the Cretaceous, Paleogene and Neogene deposits from South Dobrogea. AN, 69, Suppl. 6, Excursion Guide D5, 72 p.
Bandrabur T., Patrulius D., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 45-Călăraşi. Notă explicativă.
Liteanu E., Chiriac M., Bandrabur T., 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 45-Călăraşi.
Muţiu R., 1997, Mesozoic deposits stratigraphy of Moesian Platform (Romania). Acta Pal. Romaniae, 1, 88-95.
Pop Gr., Andreescu I., Avram E., Drăgănescu A., Ghenea C., Ghenea A., Mihăilescu N., 1991, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 180b-Alimanu.