1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza Bucovinică, Digitaţia de Sadova a acesteia.
3. Vârsta: Tithonian mediu-Berriasian mediu.
4. Sinonimie: “Stratele de Pojorîta-Lunca” (Băncilă, 1958, p. 141); “Orizontul flişului calcaros (stratele de Lunca superioare” (Patrulius et al., 1969, p. 79 şi Tab. 1); “stratele de Pojorîta” (Săndulescu, 1973, p. 69; Săndulescu et al., 1976, p. 168); “Pojorîta Formation” şi “Lunca Formation” (Patrulius et al., 1976, p. 80).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Afluenţi pe dreapta ai Văii Sadova, la Fundul Sadovei (nord de Pojorîta), jud. Suceava; (ii) Săndulescu (1973, harta geologică).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Patrulius et al. (1976, p. 80-82) această formaţiune, proprie Munţilor Rarău, a fost astfel descrisă: “rhythmic alternations of quartzose to slightly calcareous sandstones and marly to argillaceous silty shales, or of silty to sandy slightly argillaceous limestones, micritic limestones, some with cherts, calcschists and marly-argillaceous shales mainly greenish, some also red. Scarce interbeds of calcarenites and of siliceous black argillites are also present. In some areas a basal variegated member composed of red sandstones and red or greenish micaceous siltstones and silty shales can be distinguished”. Săndulescu (1973, p. 69-70) apreciază că Stratele de Pojorîta au 250-300 m grosime şi sunt alcătuite dintr-o alternanţă ritmică de tip fliş cu secvenţe binare: “(a) gresii verzui sau cenuşii, cu laminaţie de curent, cuarţitice, cu granulaţie fină şi ciment silicios, mai rar calcaros şi (b) marne sau silturi argiloase, uneori silicifiate, verzui sau cenuşii... La diferite nivele se intercalează subordonat calcare marnoase, cenuşii sau verzi... Unele secvenţe... sunt mai bogate în gresii, care devin în acest caz mai groase, ajungând până la câţiva decimetri grosime”.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) Patrulius et al. (1976, p. 80-82); Săndulescu (1973, p. 67-70).
8. Limite: Limita inferioară, discordantă, este la contactul cu dolomite ale Triasicului mediu sau cu jaspuri. Limita superioară este la contactul concordant cu o formaţiune calcarenitică cu cherturi sau cu Conglomeratele de Muncelu, neocomiene (Patrulius et al., 1976, p. 81).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Trei asociaţii de Aptichi dintre care prima (cu Lamellaptychus curtus f. macarovicii, L. lamellosus, L. sparsilamellosus, L. beyrichi f. fractocosta, L. lamellosus solenoides) este mai veche decât Tithonianul superior (Patrulius et al., 1976, p. 82). Din partea superioară a formaţiunii provin Calpionelle (Calpionella alpina, C. elliptica, Tintinnopsella carpatica) care indică o vârstă nu mai nouă decât Berriasianul mediu.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Băncilă I., 1958, Geologia Carpaţilor Orientali. Ed. Ştiinţifică, 368p.
Patrulius D., Popa Elena, Popescu Ileana, 1969, Structura Pânzei Bucovinice în partea meridională a Masivului Cristalin Moldav (Carpaţii Orientali). AN, 37, 71-108.
Patrulius D., Săndulescu M., Popescu Ileana, Bleahu M., Săndulescu Jana, Stănoiu I., Popa Elena, 1969, Monografia seriilor sedimentare din Zona Cristalino-Mezozoică a Carpaţilor Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R., 305 p.
Patrulius D., Neagu T., Avram E., Pop G., 1976c, The Jurassic-Cretaceous boundary beds in Romania. AN 50, 71-125.
Patrulius D., Drăgănescu A., Baltres A., Popescu B., Rădan S., 1976d, Carbonate rocks and evaporites – Guidebook - Intl. Coll. on Carbonate Rocks and Evaporites, Romania. Guidebook Series No. 15, 82 p.
Săndulescu M., 1973, Contribuţii la cunoaşterea structurii geologice a Sinclinalului Rarău (sectorul central). D. S. Inst. Geol., 59, 5, 59-87.
Săndulescu M., Tomescu Camelia, Iva Maria, 1976, Date noi cu privire la microfaciesurile şi biostratigrafia formaţiunilor mezozoice din Sinclinalul Rarău. D. S. Inst. Geol., 62, 4, 167-188.