1. Statutul numelui: Valid.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Haţeg.
3. Vârsta: Oligocen superior (Chattian).
4. Sinonimie: “Complexul inferior, grezos-conglomeratic”(Iliescu et. al., 1972, p. ).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Mialului, afluent pe stânga al Văii Crivadia, din regiunea Baru-Ruseşti, jud. Hunedoara. (ii) Pe ambele flancuri ale ale sinclinalului Breazova-Valea Lupului-Băniţa; Harta geologică 1:50,000 din Iliescu et. al (1972, p. ); Harta geologică 1:33,000 a regiunii Baru-Ruseşti în Moisescu (1985, p. ).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Pe Valea Mialului formaţiunea are o grosime de 400 m., ocupă doar partea medie şi superioară, a coloanei litostratigrafice generale. Formaţiunea de Valea Mialului este alcătuită dintr-un conglomerat bazal roşu cu elemente de şisturi cristaline, de calcare mezozoice şi de gresii. Peste acest conglomerat se dispune un pachet gros de argile nisipoase bariolate, care cuprinde intercalaţii de calcare dulcicole.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Moisescu (op. cit.) descrie: “Formaţiunea de Valea Mialului este constituită predominant din conglomerate roşii compacte, cel mai adesea friabile, la care se mai adaugă intercalaţii de gresii tufacee. Peste acestea urmează argile roşietice, cărămizii şi verzui, gresii marnoase albăstrui şi intercalaţii de calcare albe criptocristaline.”
8. Limite: Limita inferioară transgresivă este la contact de discordanţă unghiulară cu cristalinul Seriei de Sebeş-Lotru (cu calcare jurasic superioare, cretacic inferioare, gresii turonian superioare-coniacian inferioare, cu gresii vraconian-cenomanian inferioare). Limita superioară este la contact de tranziţie cu Formaţiunea de Ruseşti şi cu Formaţiunea de Valea Răchiţii.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) In calcarele de pe Valea Cheiţii a fost întâlnit un nivel cu gasteropode dulcicole în care Moisescu (1981a) a identificat Pomatias antiquum, Trachysma sp., Ceretus cornu, C. cornu solidus, C. cornu crassus, Eobania zilchi, Cepaea rugulosa, la care se mai adaugă Ferussina tricarinata citată de Iliescu et al. (op. cit.)
10. Mediul depoziţional: Climat cald (material lateritic roşu, brun, cărămiziu).
11. Corelări: Formaţiunea de Valea Mialului se corelează cu Formaţiunea de Câmpa Răscoala din Depresiunea Petroşani (Moisescu, 1980, p. ).
Adina Ichim, 1999
Literatura citată
Iliescu G., Iliescu Maria, Mărgărit G., Mărgărit Maria, Peneş Marioara, Borş Melania, 1972, Studii pentru corelarea datelor geologice şi geofizice privind cărbunii din depresiunea Haţeg şi zona Pui, jud. Hunedoara. Raport Fond Geologic I.G.R.
Iliescu G., Iliescu Maria, Mărgărit G., Radu Magdalena, Mihalache Paula, Ciobotaru I., Sinteza lucrărilor de cercetare geologică pentru cărbuni în depresiunea Haţeg. I.P.G.G. Conţine ‘Harta geologică a depresiunii Haţeg’, scara 1: 50,000.
Moisescu V., 1980, Consideraţii asupra unităţilor litostratigrafice ale Terţiarului din bazinul Petroşani (i). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 25, 109-117.
Moisescu V., 1981a, Contributions à la connaissance de la faune de mollusques oligocènes du calcaire dulçaquicole de Merişor (Bassin de Haţeg). D. S. Inst. Geol., 66, 3, 99-107.
Moisescu V., 1985a, Fauna de moluşte a depozitelor aquitaniene din regiunea Baru-Ruseşti (Depresiunea Haţeg). D.S., 69, 3, 29-46.
Moisescu V., 1985b, Obsevaţii geologice în regiunea Baru-Ruseşti (Depresiunea Haţeg). D. S. Inst. Geol., 69,4, 137-154. Conţine ‘Harta geologică a regiunii Baru-Ruseşti (Depresiunea Haţeg)’, scara 1: 33,000.