1. Statutul numelui: Valid, formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formaţiunea este constituită din doi membri informali: Membrul inferior, constituit din calcarenite cu litoclaste de roci bazice şi Membrul superior, alcătuit din calcarenite bioclastice, fin fisurate, cu rare şi fine litoclaste de roci vulcanice; (iii) Pienide (Subunitatea de Poiana Botizii, cf. Bombiţă et Pop, 1991, p. 144). nu este la Literatura
3. Vârsta: Oxfordian. Vârsta a fost atribuită pe criterii geometrice (bazată pe vârsta depozitelor care delimitează formaţiunea).
4. Sinonimie: “microdetrital limestones” (Bombiţă, 1972 nu este la Literatura); “detrital limestones” (Săndulescu et al., 1982). nu este la Literatura
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Cariera “La Petricea” din satul Poiana Botizii, jud. Maramureş; (ii) Valea Vărăştina; Puntea din Sus, Piatra Bulbucului.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea, cu o grosime de 10-15 m, este constituită din strate de 10-50 cm grosime, de calcarenite cenuşii deschis, cu intercalaţii de micrite şi biomicrite care sporesc cantitativ spre partea superioară a formaţiunii. Sunt menţionate şi intercalaţii subţiri de siltite roşii.
Calcarenitele prezintă texturi depoziţionale de tip grainstone, packstone şi wackestone, cu granulaţie şi sortare variabilă. Constituenţii granulari sunt reprezentaţi prin: bioclaste (echinide, bivalve, corali, foraminifere bentonice, alge calcaroase), ooide, oncoide, peloide şi intraclaste cu radiolari calcitizaţi şi cu filamente de bivalve planctonice. Alţi constituenţi granulari care apar local sunt cuarţul şi litoclastele (cuarţite, bazalte). Componenta micritică a formaţiunii conţine chert lenticular şi nodular de origine diagenetic-timpurie.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Bombiţă et Pop (1991, p. 141).
8. Limite: Intre calcarenitele Formaţiunii de Petricea şi unitatea subjacentă
(Cherturi policrome, stratificate) se interpune un interval de tranziţie constituit din calcare roşii şi vişinii, cu cherturi. Stratele de calcar au grosimi centimetrice şi decimetrice şi alternează cu siltite silicifiate de culoare brun-roşcată şi brun-negricioasă (Bombiţă et Pop, 1991, p. 141). Se presupune că Formaţiunea de Petricea este urmată în succesiune stratigrafică de Formaţiunea de Vărăştina.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Singurul rest fosil citat din Formaţiunea de Petricea este foraminiferul Nautiloculina oolitica Moh., fără valoare biostratigrafică.
10. Mediul depoziţional: Formaţiunea este în parte o acumulare resedimentată,
urmare a antrenării de către curenţi de turbiditate a unor sedimente ale unui şelf carbonatic (Bombiţă et Pop, 1991, p. 142). Aceste sedimente (calciturbidite) sunt intercalate între depozite fine, pelagice (pelagite).
11. Corelări:
Dr. Baltres A, 2002