Formaţiunea de Pripoara

1. Statutul numelui: Valid, formal.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Depresiunea Getică.

3.  Vârsta: Egerian (Oligocen superior – Miocen inferior).

4.  Sinonimie: Conglomeratele şi gresiile cu numuliţi (partim) (Ştefănescu, 1886,  p. 25); zona de conglomerate, pietrişuri şi nisipuri cu bancuri de gresii şi marne, între Dăeşti – Muereasca de Jos – Olăneşti – Cheia - Debriceni –Bărbăteşti (partim) (Murgoci, 1907, p. 31); Gresii şi pietrişuri cu blocuri de calcare numulitice (partim) din sectorul Argeş şi Olt (Popescu Voiteşti, 1909, p. 280 – tab); Orizontul inferior marnos (Hristescu, 1944, p. 109); Marne foioase disodiliforme şi şisturi disolidice cu numeroşi solzi de peşti (Dragoş, 1953, p. 66); Complexul conglomeratelor, gresiilor şi nisipurilor din Valea Albă (Iorgulescu, 1953, p.102); Seria marnelor de tip Pucioasa cu intercalaţiuni de şisturi disolidice, conglomerate şi gresii (partim) (Popescu, 1954, p.121); Orizontul inferior marnos cu siderite, (Boldor et al, 1966 ms nu avem la Literatura, p19); Orizontul inferior marnos (Boldor et al., 1967 ms, p. 20) nu avem la Literatura,; Orizontul marnelor de Pucioasa (Boldor et al, 1966 ms., p. 19);  Marne tip Pucioasa (Popescu et al., 1977); Complexul inferior marnos cu siderite (Ştefănescu Cecilia et al., 1978 ms,) nu avem la Literatura; Subformaţiunea de Pripoara (Moisescu în Ţicleanu et al., 1987ms) nu avem la Literatura.

 5.  Localitatea tip (i); Răspândirea geografică (ii); (i) Localitatea Pripoara jud. Vâlcea, în dreptul căreia valea Muereasca prezintă cea mai completă succesiune a formaţiunii; (ii) Se dezvoltă sub forma unei fâşii continue în toată zona dintre Olt şi Olăneşti. Formaţiunea este consemnată în schiţa geologică a regiunii Govora-Ocnele Mari-Olăneşti sc.1:80,000 ce însoţeşte lucrarea lui Popescu (1954), în harta geologică a depozitelor paleogene dintre Olt şi Olăneşti sc.1:37,500 din lucrarea Popescu et al. (1976); Harta geologică, 1:200,000 foaia 34-Pitești, caroul a2 (Bombiță et al., 1968; Mihăilă et al., 1967); Harta geologică, 1:50,000 foaia 126b-Călimăneşti (Popescu et al., 1977).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Se află Valea Muereasca, între confluenţele acesteia cu p. Costaia în amonte şi p. Pripoara în aval, şi este alcătuită în bază dintr-o secvenţă groasă de 65 m  compusă din nisipuri, gresii şi microconglomerate, cu intercalaţii subţiri de marno-argile, urmată de marno-argile cu intercalaţii subţiri de gresii, cu stratificaţie fină de cca 300 m grosime.

7.   Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): Descrierea originală în Moisescu (1987, p. 194): " In formaţiunea de Pripoara, predomină depozitele fin stratificate (marne cenuşii, cenuşiu-negricioase, disolidiforme cu intercalaţii centimetrice şi decimetrice de gresii calcaroase) cu numuliţi mici, polypieri, fragmente de cochilii de bivalve, nanogasteropode. La partea terminală a formaţiunii, se dezvoltă o succesiune de marne grezoase, din care provine cunoscuta faună de moluşte de valea Muereasca, recoltată de Hristescu (1944). Formaţiunea figurează pe schiţa geologică sc.1:33,000 a bazinului văii Muereasca (Depresiunea Getică) ce însoţeşte lucrarea Muereasca.

8. Limite: Formaţiunea de Pripoara, se află în continuitate de sedimentare atât cu depozitele subiacente ale formaţiunii de Cheia, cât şi cu formaţiunea de Muereasca  supraiacentă. (Moisescu 1987).

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): După zonarea pe bază de nanoplancton, cuprinde zona NP25 şi partea bazală  a zonei NN l, iar după zonarea pe bază de foraminifere planctonice, zona P22, subzona N4 A şi partea bazală a subzonei N4 B. Din punct de vedere al moluştelor, formaţiunea de Pripoara, aparţine zonelor: PSM l0 – Costatoleda psanomobiaeformis şi NIM 1-Crassostrea aginensis. Următorii taxoni din asociaţia zonală, vin în sprijinul acordării vârstei egeriană (chattian-aquitaniană): Pycnodonte gigantica callifera,Turittela (Haustator) venus, T.(H) venus margarethae, Aporrhais callosus, Volutilitha appenninicus, Turricula (Surcula) regularis şi Typhis (Lyrotyphis) cunuculosus. Prezenţa celor 28 de taxoni de moluşte (Moisescu, 1992, p.74 )în depozitele egeriene din bazinul văii Muereasca, arată că ele se dezvoltă pe un interval stratigrafic mult mai mare, având un caracter de forme persistente.Totodată, ele pot indica şi direcţia sau sensul de migrare din bazinul văii Muereasca, către bazinele Aquitaniei,Vienei şi Liguro-Piemonten.

10. Mediul depoziţional: Formaţiunea de Pripoara este aritmică, lipsită de intercalaţii cărbunoase. Ea pune în evidenţă un facies marin brachy-euhalin (30-35%) şi s-a dezvoltat în intervalul TO 2.2.a-TM 1.3 respectiv în fazele de sedimentare TO 2.2.a, TO 2.2.b şi TM 1.1.a.

 11. Corelări:

                                                                                    Ichim Adina, Ichim Mihai 1999