1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Finiş; (iii) Munții Apuseni de Nord - Sistemul Pânzelor de Codru (Pânza de Finiş).
3. Vârsta: Illyrian superior-Ladinian-Carnian inferior.
4. Sinonimie: “Calcarul de Virgloria” (Richthoffen, 1859, citat de Patrulius et al., 1979a, p. 17); “calcare de tip Reifling” (Bleahu et al., 1970, p. 32).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Gross Reifling, la Salzbrücke, în Bajuvaridele interne; (ii) Munţii Apuseni (Munţii Codru, Valea Şasa şi Valea Roşia în Munţii Pădurea Craiului) (Bleahu et al., 1970, p. 32, 34). Harta geologică a României 1:200,000, foaia 9-Șimleul Silvaniei, caroul d2 (Lupu et al., 1967; Patrulius et al., 1968c); foaia 17-Brad, caroul a1 (Bleahu et al., 1967, 1968); Harta geologică a României, 1:50,000, foile 40d-Meziad (Bordea et al., 1992), 55a-Dumbrăvița (Bleahu et al., 1984).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Bleahu et al. (1970, p. 32) numesc (în mod impropriu după Patrulius et al., 1979a, p. 18) Calcar de Reifling o secvenţă de calcare stratificate cu accidente silicioase, constituind o stivă de peste 360 m grosime dezvoltată în Valea Şasa. Rocile “de culoare închisă sau cenuşiu-gălbuie prin alteraţie, în lespezi şi bancuri subţiri cu feţe de stratificaţie ondulate şi cu numeroase accidente silicioase (23 m grosime vizibilă)”.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Hauer (1853, citat de Patrulius et al., 1979a, p. 17); (ii) Bleahu et al. (1970, p. 32-34).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu dolomite masive anisiene (Bleahu et al., 1970, p. 32). Limita superioară, după aceiaşi autori, este la contactul cu calcare cenuşii în bancuri, urmate de dolomite albe şi de calcare brecioase roz.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Bleahu M., Savu H., Borcoş M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad.
Bleahu M., Borcoş M., Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad, Notă explicativă, 60 p.
Bleahu M., Patrulius D., Tomescu Camelia, Bordea Josefina, Panin Ştefana, Rădan S., 1970, Date noi asupra depozitelor triasice din Munţii Apuseni. D. S. Inst. Geol., 56, 4, 29-39.
Bleahu M., Panin Ştefana, Ştefănescu M., Stan N., Popescu A., Tomescu Camelia, Ştefan A., 1984, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 55a-Dumbrăviţa.
Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., Marinescu Fl., Ștefănescu M., Ionescu G, Popescu A., 1992, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 40d-Meziad (machetă).
Lupu M., Borcoș M., Giușcă R., Bleahu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei.
Patrulius D., Lupu M., Borcoş M., 1968c, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei. Notă explicativă, 46 p.
Patrulius D., Antonescu E., Baltres A., Bleahu M., Bordea S., Dumitrică P., Gheorghian Doina, Iordan Magdalena, Panin Ştefana, Popa Elena, Popescu Ileana, Tomescu Camelia, Bordea Josefina, Mantea G., Mirăuţă Elena, 1979a, Studiul biostratigrafic şi petrologic al formaţiunilor triasice din pânzele de Codru (Munţii Apuseni) pentru stabilirea de repere paleontologice şi litologice în vederea corelărilor tectono-faciale. Raport, F. G.