1. Statutul numelui: Valid, formal
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formaţiunea de Ovidiu, în sensul care i se dă în aceasă fişă, este constituită din doi membri informali: Membrul pseudostromatic, cu poziţie stratigrafică inferioară, şi Membrul pseudostromatic dolomitizat. Cei doi membri corespund celor două subdiviziuni propuse de Drăgănescu (1976) sub denumirile de la paragraful 4 - Sinonimie. Rangul de formaţiune este justificat de faptul ca unitatea litostratigrafică pe care o desemnează are o largă extensiune în Dobrogea Centrală, la sud de aria ocupată de Formaţiunea de Casimcea, căreia i-a fost ataşată în mod artificial, cu rang de membru, de către Drăgănescu (1976); (iii) Platforma Moesică, sectorul central-dobrogean.
3. Vârsta: Kimmeridgian superior.
4. Sinonimie: “The pseudostromata subfacies“ + ”The dolomitized pseudostromata subfacies“ (of the bioconstructed coralgal facies)(Drăgănescu, 1976, p. 25); "Pseudostromata Complex" + "Dolomitized Pseudostromata Complex (Ovidiu Dolomites)" (Drăgănescu, 1976, fig. 3B); "Complexul algal psedostromata dolomitizat (Complexul de Ovidiu)" (Drăgănescu et al., 1978) pe Harta geologică, 1:50,000, foaia 168d- Dorobanţu.
5. Localitatea tip (i); Răspândirea geografică (ii): (i) Membrul inferior al Formaţiunii de Ovidiu (Membrul pseudostromatic) aflorează în zona Topalu-Capidava unde urmează în succesiune Formaţiunii de Topalu. Membrul pseudostromatic dolomitizat este vizibil în marea carieră de la sud de satul Nicolae Bălcescu. Ambele localităţi se găsesc în jud. Constanţa; (ii) Valea Cabul, la sud de M. Kogălniceanu; carierele de la Ovidiu, malurile Canalului Dunăre-Marea Neagră, la vest de Ovidiu; Harta geologică 1:200,000, foaia 46-Constanța, carourile a1, b2, c2, c3 (Chiriac, 1968; Mutihac et al., 1968); Harta geologică, 1:50,000, foile 168d-Dorobanţu (Drăgănescu et al., 1978); 181b-Medgidia.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Membrul pseudostromatic este constituit din boundstone pseudostromatic bine stratificat, cu frecvenţe fenestre laminoide şi cu goluri verticale produse de organisme litofage. Grosimea stivei pseudostromatice este de 40-50 m. Membrul pseudostromata dolomitizat este constituit din alternanţe de calcare şi dolomite sau este complet dolomitic. Dolomitele albe, bine stratificate, sunt grosiere şi conţin relicte de fenestre laminoide şi de structuri domale care trădează un precursor calcaros de tip boundstone pseudostromatic, cu rare structuri megastromatolitice. Grosimea membrului dolomitizat este de 30-50 m.
7. Referinţa tip (i); Referinţe ulterioare (ii): (i) Drăgănescu (1976, p. 25); (ii) Drăgănescu et al (1978).
8. Limite: Formaţiunea de Ovidiu urmează în succesiune stratigrafică Formaţiunii de Topalu. Discordant, peste Formaţiunea de Ovidiu se aştern depozite continentale apţian medii-superioare (Formaţiunea de Gherghina) sau calcarele Formaţiunii de Murfatlar (Santonian-Campanian).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional: Câmpie intertidală, cu shoaluri şi levee favorabile generării structurilor pseudostromata.
11. Corelări:
Literatura citată
Chiriac M., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 46-Constanţa. Notă explicativă.
Drăgănescu A., 1976, Constructional to corpusclar (sic!) spongalgal, algal and coralgal facies in the Upper Jurassic carbonate formation of Central Dobrogea (The Casimcea Formation). In: D. Patrulius, A. Drăgănescu, A. Baltres, B. Popescu, S. Rădan, Carbonate Rocks and Evaporites. Guidebook. Intl. Coll. on Carbonate Rocks and Evaporites, Romania, Guidebook Series No. 15, 13-42.
Drăgănescu A., Ghenea Ana, Ghenea C., Mirăuţă Elena, 1978, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 168d- Dorobanţu.
Mutihac V., Mirăuţă O., Minzatu Silvia, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 46-Constanţa.